Pe parcursul a multor ani de existenţă în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu", a activat şi continuă să activeze o pleiadă de savanţi, pedagogi, educatori care au pus temelia, au dezvoltat şi au multiplicat frumoasele tradiţii universitare, au contribuit la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi cu o ţinută morală decentă, care fac cinste neamului şi Alma Mater.
Printre ei este şi profesorul Alexei V. Şceglov, o personalitate marcantă, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, fost şef catedră Filosofie, Om Emerit în ştiinţă. S-a născut la 16 martie 1905, în Varşovia, într-o familie de intelectuali ruşi.
Înainte de primul război mondial,familia trece cu traiul la Moscova: Copilăria i-a fost marcată de calvarul, greutăţile şi necazurile primului război mondial, ale revoluţiei din 1917 şi războiului civil. Încercările vieţii l-au călit, l-au învăţat să le depăşească cu demnitate şi responsabilitate. La o vârstă timpurie, 16 ani, începe activitatea de muncă şi, paralel, îşi face studiile la facultate.
În anii 1921 -1925, activează ca audiotelegrafist la o staţiune de radio din Taganrog. Concomitent, absolveşte facultatea Pedagogie a Universităţii din Rostov pe Don (1927-1930), specialitatea profesor de ştiinţe sociale.
La numai 25 de ani, devine şef catedră Filosofie a Institutului Petrolului din Groznâi. Pe parcursul anilor 1932 - 1935, îşi face studiile la facultatea Filosofie a Institutului Profesurii Roşii. Activitatea rodnică pe tărâmul pedagogiei şi în domeniul cercetărilor ştiinţifice îmbinate cu frumoase calităţi umane, moştenite de la părinţi, l-au evidenţiat pe tânărul doctor în ştiinţe de mulţi alţii de seama lui; astfel, în 1933, a fost invitat la Moscova, la Institutul de Filosofie al AŞ, fosta URSS, în cadrul căruia succesiv a deţinut posturi de o mare responsabilitate: colaborator ştiinţific, secretar ştiinţific, director-adjunct.
Concomitent, din 1936 i se încredinţează participarea în pregătirea primei ediţii a Marii Enciclopedii Sovietice. Aici a activat în calitate de redactor, secretar ştiinţific, membru al Redacţiei Principale, şef al redacţiei filosofice. Publicaţiile serioase ale profesorului Alexei Şceglov, în cele mai prestigioase ziare şi reviste, nu puteau fi trecute cu vederea.
În 1939, pentru merite deosebite în activitatea ştiinţifico-didactică, lui Alexei V. Şceglov i se conferă înaltul titlul de profesor universitar. Un timp a exercitat funcţia de şef catedră Filosofie a AŞ, din URSS. Din 1939, este numit şeful Departamentului Presă al Ministerului de externe al URSS.
Profesorul Alexei Şceglov a colaborat cu aşa personalităţi ca M. Mitin, F.Constantinov, P.Iudin, A. Deborin, Gh. Alexandrov, V. Asmus, A. Zis, V. M. Molotov (în 1939-1949 -ministru de externe), A. A. Gromâco (au făcut împreună studii la Institutul Profesurii Roşii, ulterior - ministru de externe) ş.a.
Dar situaţia social-politică din acea perioadă devine tot mai complicată şi tensionată. Criza socio-economică este însoţită de criza spirituală. în anii 20-30, se desfăşoară un şir de discuţii în filosofie, cultură, ştiinţă. Începe lupta cu „duşmanii" interni şi externi. Regimul totalitarist intensifică represiunile.
În 1940, profesorul Alexei Şceglov este arestat şi închis în lagărele staliniste, până în 1948; este lipsit de drepturi cetăţeneşti, până în 1957, şi nevoit să îndeplinească diferite funcţii la întreprinderile forestiere din regiunea Perm.
În 1957, este reabilitat pe deplin şi activează în calitate de profesor universitar şi şef catedră Filosofie la Universitatea din Perm. Din 1964 până în 1971, activează la Universitatea de Stat din Moldova. Între anii 1971-1986, profesorul Alexei Şceglov s-a aflat la cârma catedrei Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu", iar, în 1986 -1989 este profesor consultant la aceeaşi catedră.
Din 1975, deţine titlul onorific „Om Emerit în ştiinţă al Republicii Moldova”, este decorat cu ordinul „Insigna de Onoare”, medalia „Pentru vitejie în muncă", deţine „Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM”.
Profesorul Alexei Şceglov a fost specialist în istoria filosofiei universale şi rusă. În 1935, susţine teza de doctorat în filosofie. Prima monografie a D-lui apare în Moscova în 1937. Până în 1940 au apărut 25 de lucrări ştiinţifice. Este autorul a circa 100 de lucrări ştiinţifice, dintre care 5 monografii, articole, broşure cu un volum de peste 120 coli de tipar.
Dispunând de o vastă erudiţie şi de o veritabilă cultură umanistă, profesorul Alexei Şceglov a contribuit mult la implementarea filosofiei în învăţământul universitar, la formarea culturii filosofice la viitorii specialişti. Domnia Sa a stimulat cercetările istoriei gândirii filosofice din Moldova, pregătind cadre filosofice de înaltă calificare.
Profesorul Alexei Şceglov a pregătit 2 doctori habilitaţi şi 20 de doctori în filosofie (inclusiv, 12 în Moldova: Toncovidov V., Gamov, Platonov A., Roşca S., Cojocaru A., Tabunşcic R, Berlinschi P., Cotina L., Anisimova L., Nistreanu D., Puzanov A.). Activând la USMF „Nicolae Testemiţanu", mai mulţi ani a condus seminarul teoretico-metodologic al medicilor la care se abordau diferite probleme filosofice ale medicinii. (Petru Berlinschi, doctor în filosofie, conferenţiar; Didina Nistreanu, doctor în filosofie, conferenţiar, Catedra Filosofie şi Bioetică, USMF „Nicolae Testemiţanu".)