Arsenie Guţan s-a născut la 13 martie 1927, în lunca legendarului Răut, la Mitoc, judeţul Orhei, al 7-lea copil din cei 11 ai familiei lui Manole şi Eufrosinia Guţan, cunoscuţi ca buni gospodari, apreciaţi şi stimaţi în satul natal, în satele vecine şi chiar în târgul Orheiului unde, pe lângă multe alte lucruri frumoase făcute, au cununat vreo 15 perechi de tineri îndrăgostiţi, au botezat odraslele la un şi mai impunător număr de familii, au construit o frumoasă gospodărie.

La vârsta de doar 5 ani părăseşte vatra natală împreună cu toată familia, complet ruinată de apele Răutului, care în acel an, în mod deosebit şi-a arătat nu numai frumuseţea, ci şi năravul necruţător al inundaţiilor primăvăratice, distrugând o jumătate de sat.

Când apele s-au retras, sinistraţii n-au mai dorit să se întoarcă în satul de odinioară, înfiinţând, pe un loc mai ridicat, altul, pe care l-au numit Pelivan. Dar, din lipsa unei şcoli în satul nou şi din dificultatea de a frecventa şcoala din satul vechi, în 1940 familia se mută în oraşul Orhei.

Aici, în acest an, se înscrie la şcoala primară moldovenească unde, cu succes absolveşte clasa I de „adolescenţi. Mai departe şi-a urmat studiile fără dificultăţi până în 1949, când absolveşte clasa a IX-a a şcolii medii moldoveneşti.

La această etapă intervine o întrerupere de un an, cauzată de deportarea familiei în Siberia. Clasa a X-a o absolveşte în şcoala medie rusă în 1951, în oraşul Taişet din regiunea Irkutsk a Federaţiei Ruse.
Studiile superioare şi le face tot pe aceste meleaguri, în capitala Siberiei Orientale - oraşul Irkutsk unde, în 1956, absolveşte cu menţiune Institutul de Stat de Medicină, Facultatea Stomatologie.
Ministerul Sănătăţii al URSS îi satisface cererea de a fi repartizat în RSS Moldovenească unde, până în 1960, activează ca medic stomatolog şi chirurg general ist, mai întâi în satul Isacova, apoi în spitalul raional Orhei.

În aa. 1960-1961 absolveşte secundariatul clinic la Institutul de Medicină „I. P. Pavlov" din Leningrad (Sankt-Petersburg), în cadrul catedrei Chirurgie Maxilo-Facială şi Stomatologie. În perioada aa. 1962-1994 activează în calitate de colaborator al Institutului (Universităţii) de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu", unde consecutiv deţine funcţiile de: asistent, conferenţiar, profesor universitar; iar din 1971 - şef catedră Stomatologie Chirurgicală (chirurgie oromaxilo-facială); decan al facultăţii Stomatologie (1966 - 1971). Între anii 1994 - 2002 a activat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, în funcţiile de: şef catedră Stomatologie, apoi Chirurgie OMF, decan al facultăţii Stomatologie.

În 1965 susţine teza de doctor în ştiinţe medicale cu tema: „Osteosinteza mandibulei prin construcţii heterogene”, iar în 1982 - cea de doctor (doctor habilitat) în ştiinţe medicale cu tema: „Aspecte actuale ale problemei despicăturilor labio-maxilo-palatine congenitale”.

În timpul deţinerii funcţiei de şef catedră a pregătit 7 doctori în ştiinţe medicale şi a consultat pregătirea a 3 teze de doctor habilitat. Este autor a peste 130 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii, 2 îndreptare, 1 compendiu, 3 indicaţii metodice, 2 invenţii şi 23 de inovaţii, deţine titlul de Inventator al URSS.

Totodată, profesorul A. Guţan, în decursul a mai mult de 4 decenii, deţine şi alte funcţii în USMF „Nicolae Testemiţanu" şi în medicina Republicii Moldova, în deosebi în stomatologie. De multe ori a fost ales în organele de conducere ale organizaţiilor obşteşti ale universităţii; în decurs de mai mulţi ani a condus Comisia metodică, Comisia de concurs a facultăţii, Comisia de problemă a Ministerului Sănătăţii, concomitent fiind membru al Consiliului de Experţi al Ministerului, specialist principal în domeniul stomatologiei pediatrice, membru al Consiliului Ştiinţific al universităţii şi al facultăţii.

În cadrul Societăţii stomatologilor din Republica Moldova a executat funcţiile de membru, secretar, vicepreşedinte, preşedinte al cârmuirii, delegat, membru al colegiului sau redactor responsabil al lucrărilor tuturor conferinţelor (congreselor) stomatologilor din Republica Moldova, începând cu anul 1963 până în prezent. În Societatea stomatologilor din USSR a deţinut funcţiile de membru al Cârmuirii şi al Prezidiului acestei organizaţii, în calitate de delegat a participat la lucrările tuturor celor 5 congrese postbelice ale stomatologilor din Uniunea Sovietică: IV (1962), V (1968), VI (1975), VII (1981) şi VIII (1987).

În anii 1991-1997 a deţinut funcţia de membru al colegiului de redacţie al revistelor Curierul medical şi S.O.S. ale Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. În prezent dl Profesor A. Guţan activează în calitate de profesor al catedrei Chirurgie Oro-Maxilo-Facială şi Stomatologie Ortopedică a FPM, concentrându-şi activitatea, îndeosebi, asupra instruirii rezidenţilor, concomitent executând funcţia de specialist-coordonator în decanatul facultăţii Stomatologie.

Este membru al consiliului acestei facultăţi. La nivel de universitate este vicepreşedinte al grupului de lucru pentru achiziţii publice. Profesorul A. Guţan acordă o mare atenţie pregătirii cadrelor ştiinţifico-didactice atât la facultate, cât şi în afara ei, în calitate de referent sau de recenzent la tezele de doctor şi de doctor habilitat (în ultimii 8 ani - 12 referinţe şi 13 recenzii). Este redactor-şef al revistei „Medica stomatologica”. Deţine titlul de membru de onoare al Academiei Europene de implantologie dentară. (Valentin Topală, dr. h., profesor universitar Şef catedră Chirurgie Oro-Maxilo-Facială şi Stomatologie Ortopedică F.P.M.)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment