S-a născut la 22 aprilie 1939, în a primăverii jumătate,
Când pământurile Basarabiei erau toate însămânţate
Barza în familia Ghidirim din Palanca istorică a adus un puişor
Pe care părinţii l-au numit Ghiţişor!

Frageda copilărie a petrecut-o în vremuri grele,
Ani de război, secetă, foamete, deportări şi alte rele!
Mămica, la vârsta Iui Gicu de 4 ani, a decedat,
El rămânând sub ocrotirea tatălui şi a fraţilor, care l-au educat.
Cu toate acestea, la suferinţele grele Gicu a rezistat.

Şi din ele, cu ajutorul Domnului, a scăpat!
În 1953 şapte clase în satul natal cu menţiune a finisat,
Apoi actele la şcoala de 10 clase din satul Tudora a înaintat.
Deoarece avea spre matematică o mare înclinaţie,
Visa să devină ofiţer de aviaţie!

Însă cumnatul lui, profesor de limbă română, l-a îndrumat -
Actele la Colegiul de medicină din Tighina mai bine de înaintat,
Pentru a obţine mai repede o specialitate,
Care-i va favoriza întreţinerea de mai departe
Şi a ajuta familia lor numeroasă, pe cât se poate,
Să iasă mai uşor din situaţiile grele create.

Gicu sfatul cumnăţelului drag l-a ascultat
Şi actele la Colegiul de medicină în 1953 le-a înaintat,
Pe care în 1956 cu menţiune l-a terminat,
Apoi în ambulatoriul din satul Tudora în calitate de felcer a activat.

Peste un an, la ISM din Chişinău, Facultatea de Pediatrie, a intrat
Unde concursul cu brio l-a luat
Şi la facultatea nominalizată conştiincios medicina a studiat,
Fiind totodată pe tărâm obştesc un activist înflăcărat.

După ce ISM în 1963 cu menţiune a terminat,
Gh.Ghidirim ca asistent la Catedra Anatomie Topografică şi Chirurgie operatorie a fost angajat,
Unde disciplina respectivă a studiat şi a predat,
Aprofunzându-şi cunoştinţele în tehnologia de operat,
În anii de studenţie pe Gică şi eu l-am cunoscut, l-am admirat,
Era foarte ager, iute şi îndrăzneţ, pe„tatami" energic se lupta
Şi deseori biruinţa de partea lui era.

Campion la spartachiada URSS din 1960 la „trântă liberă" a devenit,
Iar ulterior titlul de Campion al RM de multe ori a cucerit!
Apoi, când trânta liberă a abandonat,
De badminton cu scop de antrenament s-a apucat,
Pentru ca fizicul mereu să fie păstrat
Şi să nu piardă capacitatea de operat!

Gicu încă din anii de studenţie spre chirurgie s-a orientat,
Iar din anul 3 de studii până la finisare în cercul de chirurgie a activat.

Nu în zadar ilustrul chirurg, profesorul Anestiadi, ulterior l-a selectat
Pentru doctorantură la catedra sa, chirurgia mai aprofundat de studiat!
Ulterior s-a confirmat că domnul profesor nu s-a înşelat,
Deoarece Gh. Ghidirim, după ce un an la Catedra de Anatomie Topografică a activat, Actele în doctorantură la Catedra de Chirurgie le-a înaintat,
Unde în anii 1964-1966 detaliat a studiat
„Modificările tensiunii venoase şi altor indici hemodinamici în afecţiunile chirurgicale ale pulmonului",
Care în 1969 s-a finisat cu strălucita susţinere a tezei de doctorat!
La doctorantură pe dnul Ghidirim l-am cunoscut mai detaliat,
Deoarece şi eu în aceiaşi ani în doctorantură la Catedra de Boli Infecţioase am studiat.

Ne întâlneam la diferite adunări, întreceri sportive, sărbători şi alte sindrofii
De nu mai este posibil pe toate în memorie să le mai ţii!
Ba mai mult, împreună cu soţii Ghidirim am fost nănaşi la a finilor cununie,
Unde am aflat că dnul Gh.Ghidirim mai este şi un bun om de veselie!

Dumnealui după doctorantură, în 1966-1969, a activat asistent la Catedra de Chirurgie, Iar în 1969-1978 - conferenţiar la Catedra de Chirurgie a Facultăţii de Pediatrie,
În 1978-1979 - şef de catedră pentru subordinatorii de chirurgie
Şi în 1979-1992 - şef Catedră Chirurgie Generală şi Stomatologie.

Din 1992 până în prezent Catedra Chirurgie nr.1 Nicolae Anestiadi dirijează
Şi probleme majore în domeniul chirurgiei în plan republican şi internaţional soluţionează,
În 1983, la Moscova a susţinut cu succes teza de doctor habilitat,
După care gradul ştiinţific de doctor habilitat i s-a confirmat,
Iar în 1986 şi titlul ştiinţific de profesor universitar i s-a acordat!

Ca ministru al sănătăţii în anii 1990-1994 numeroase probleme a rezolvat,
Cu participarea nemijlocită a Domniei Sale Secţia medicală a AŞ din RM s-a fondat.
Ca semn de recunoştinţă în 1993 titlul de academician al AŞ din RM i s-a acordat
Şi la postul de preşedinte al Secţiei medicale nou-formate a AŞ a fost nominalizat.

Domnia Sa şcoala de pancreatologie chirurgicală a fondat
Şi undă verde chirurgiei laparoscopice în practica medicală din republică a dat.

De asemenea, o ramură nouă - chirurgia bariatrică - în RM a inaugurat,
Care va da posibilitatea mai eficient persoanelor obeze de ajutat,
Împreună cu colaboratorii catedrei minuţios au studiat
Cum cea mai gravă complicaţie în ulcer mai eficient chirurgical de tratat.
Fiind ministru al sănătăţii din RM şi al URSS deputat,
Domnul academician Gh.Ghidirim considerabil a contribuit
La reducerea mortalităţii prin maladiile abdominale ce s-au răspândit.

Ierarhic a avansat de la doctorand, asistent, doctor în medicină, conferenţiar
Până la doctor habilitat, şef Catedră Chirurgie, profesor universitar,
Academician, preşedinte al Ligii Medicilor, preşedinte al Asociaţiei de Chirurgie,
Preşedinte al Comisiei de Atestare a specialiştilor în chirurgie, Preşedinte al Consiliului Ştiinţific pentru susţinerea tezelor în chirurgie.

A devenit membru al Societăţii Mondiale Chirurgicale în hepato-pancreatologie
Şi membru al Societăţii Mondiale de Chirurgie.
A publicat 450 de lucrări ştiinţifico-didactice,
Inclusiv 2 manuale, 4 monografii, articole, invenţii şi recomandări metodice.
Cu 14 teze de doctorat şi 9 de doctor habilitat a dirijat
Şi încă 22 teze pentru susţinerea gradului ştiinţific mai are de tutelat!
Pentru eforturile depuse şi meritele sale
A fost menţionat cu multiple diplome, insigne şi medalie.
Cu Gloria Muncii şi Ordinul Republicii a fost decorat

Şi în calitate de Membru de Onoare al Societăţii Române Chirurgicale
de Laparoscopie a fost înregistrat,
În 1994 Membru de Onoare al AŞM Române a devenit,
Iar în 1995 - titlul onorific de Savant Emerit al RM i-a fost conferit
Parcă ai făcut foarte multe de toate,
Îţi mai trebuie şi-un car de sănătate!
Fiindcă, ştiu bine, n-ai să pui
Bisturiul tău repede în cui!
Să-ţi dea Domnul o trainică sănătate,
Discipoli deştepţi, cu multă carte!
La mulţi, mulţi ani, dragă bădie,
Fii mereu cel mai strălucitor Luceafăr în chirurgie!

(Cu profund respect, prietenul şi colegul Constantin Andriuţă, profesor universitar, Savant Emerit)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment