Grigore Friptuleac este un nume sonor în comunitatea universitară medicală. A instruit generaţii şi generaţii de medici sanitari, care merg în teritoriu şi iniţiază populaţia, oferindu-i o educaţie sanitară de rigoare.
Grigore Friptuleac, un nume sonor în comunitatea universitară medicală
Născut la 6 iunie 1943, în comuna Scumpia, Făleşti, într-o familie de ţărani gospodari, Grigore Friptuleac îşi începe studiile la vârsta de 6 ani. A absolvit şcoala medie de cultură generală din satul natal, în 1959.

În perioada 1961-1964 îşi face studiile la Şcoala de Bază de Medicină din Chişinău, absolvind-o cu menţiune. Graţie acestui fapt, obţine dreptul de a fi admis fară examene, ca şi alţi absolvenţi eminenţi, la Institutul de Medicină din Chişinău, facultatea de Igienă şi Sanitarie (ulterior numită Medicină Preventivă, apoi Sănătate Publică).

Dornic de a învăţa, se integrează cu multă străduinţă în marea familie studenţească. Reuşeşte să-şi facă studiile cu succes şi concomitent, să lucreze în calitate de asistent medical în secţia chirurgie infantilă de urgenţă (alături de academicianul Natalia Gheorghiu, de tinerii chirurgi Eva Gudumac, Boris Curajos, Nicolae Şavga, Petru Moroz etc.) la Spitalul Republican de Copii.

Absolvind facultatea în 1970, i se propune postul de asistent universitar la catedra de Igienă generală a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. S-a integrat reuşit în procesul didactic şi metodic. Concomitent, activează fructuos în cercetarea ştiinţifică cu tema „Caracteristica fiziologo-igienică a lucrătorilor din legumicultură în câmp deschis", pe care o susţine în 1979 şi obţine gradul de doctor în medicină.

Între anii 1973-77 activează prin cumul în calitate de medic-şef sanitar al Ştabului Republican al Detaşamentului Studenţesc din Republica Moldova.

Pe parcursul anilor 1978-81, pe lângă lucrul de bază, a prestat munca deloc uşoară de redactor ştiinţific netitular la editura Cartea Moldovenească şi a redactat circa 25 de cărţi din seria „Medicina pentru toţi". în următorii 4 ani, dl Grigore Friptuleac activează prin cumul ca redactor ştiinţific la redacţia principală a Enciclopediei Moldovei, unde a contribuit considerabil la editarea „Enciclopediei medicale populare" (Chişinău, 1984, 650 p.).

Dispunând de abilităţi metodice şi didactice, în perioada 1981-1988, îşi exercită obligaţiile de şef de studii la catedra Igienă generală. Din 01.02.88 este transferat la catedra de Igienă a facultăţii Medicină Preventivă, unde este ales prin concurs în postul de conferenţiar universitar.

Din 1993 până în prezent, este angajat prin cumul în calitate de şef al laboratorului ştiinţific Igiena mediului din cadrul Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Igienei şi Epidemiologiei care, ulterior, a suferit mai multe modificări, iar din 1995 este inclus în componenţa Centrului Naţional de Sănătate Publică.

În perioada 1995-99, a deţinut funcţia de decan al facultăţii Medicină Preventivă, ulterior, împreună cu administraţia universităţii şi cu colegii, a contribuit la redeschiderea, în 2003, a facultăţii Sănătate Publică.

Din 1999, este ales în funcţie de şef al catedrei Igienă, pe care o conduce şi la ora actuală. în 2001, susţine cu succes teza de doctor habilitât cu tema „Evaluarea igienică a factorilor exogeni determinanţi în geneza litiazei urinare şi elaborarea măsurilor de prevenţie a ei".

În 2004, i se conferă titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar. Este categoric în trasarea direcţiilor performante şi utile ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale a Muncii etc. Ţine cursuri la Igiena mediului, Igiena muncii, în 1994 a fondat cursul Ecologia umană, în 2007 - cursul Promovarea sănătăţii şi Educaţia pentru sănătate şi petrece lucrări practice la un nivel destul de înalt în limbile română şi rusă, organizează rezidenţiatul în igienă. A elaborat 7 manuale şi 4 compendii pentru lucrări practice.

A pregătit şi publicat circa 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 7 monografii şi 6 inovaţii. Multe dintre ele, la expoziţiile internaţionale, au fost apreciate cu medalii de aur, argint şi bronz. Pentru monografia Igiena muncii în agrucultură, la care este coautor, dl Friptuleac a devenit Laureat al Premiului F. F. Erisman al Academiei de Ştiinţe Medicale din Rusia. Conduce o direcţie ştiinţifică nouă a catedrei şi a laboratorului ştiinţific Igiena mediului al Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP), realizând o serie de implementări în practică.

Sub conducerea ştiinţifică a profesorului Grigore Friptuleac au fost susţinute 8 teze de doctori în medicină, iar încă 6 sunt în curs de pregătire. Discipolii domniei sale sunt încadraţi în funcţii responsabile ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, participă activ, cu multă iscusinţă şi demnitate la formarea cadrelor medicale calificate.

Colaborează în permanenţă cu medicii practicieni din CNSP, din Centrele de Sănătate Publică municipale şi raionale, este frecvent implicat în activitatea practică în domeniul igienei de către Ministerul Sănătăţii, CNSP, Centrele de Sănătate Publică (CSP) teritoriale.

A participat la realizarea mai multor proiecte naţionale (instituţionale şi din cadrul programului de stat) şi internaţionale (evaluarea igienică a condiţiilor de instruire şi de trai ale elevilor cu maladii respiratorii cronice împreună cu specialiştii din SUA; promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor - cu specialiştii din Germania şi Finlanda; adaptarea sănătăţii publice la schimbările climei - în cadrul proiectelor ONU; evaluarea calităţii apei potabile în sectorul rural şi în instituţiile de învăţământ preuniversitar - în cadrul proiectelor UE etc.

Se bucură de autoritate printre studenţi, angajaţii Universităţii, lucrătorii Serviciului Practic şi Ştiinţific de Sănătate Publică din ţară şi de peste hotare. Este membru de onoare al Societăţii ştiinţifice de Igienă şi Sănătate Publică din România, membru al colegiului de redacţie al revistelor naţionale (Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu"; Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină; Cronica Sănătăţii Publice) şi internaţionale (Igienă şi Sănătate Publică din România, «Здоровье Общества» din Ucraina; «Вода: Гигиена и Экология», Ucraina).

Pe parcursul mai multor ani, a fost membru al senatului şi Consiliului ştiinţific al USMF „Nicolae Testemiţanu"; Consiliului facultăţii Medicină; Consiliului Ştiinţific al Centrului Naţional de Sănătate Publică; preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat „Igienă"; vicepreşedinte al comisiei MS de atestare a medicilor-igienişti şi a medicilor-laboranţi din CSP; vicepreşedinte al seminarului ştiinţific de profil Igienă; membru al Comisiei de experţi a Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare etc.

Lucrează mult asupra popularizării ştiinţei medicale. Are publicate multiple broşuri şi articole în presa periodică, participă activ în cadrul emisiunilor radio şi TV. Este adept al medicinii omului sănătos. (Ion Ababii, dr. h., profesor, academician, Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu")

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment