A fost un mare teoretician în domeniul medicinei sociale, un adevărat manager al sănătăţii publice; se deosebea printr-o conduită inteligentă şi exemplară.

Vladimir Kant s-a născut la 14 iunie 1927 în oraşul Taşkent (Uzbekistan), Tatăl său, llie Kant, originar din Chişinău, agronom de profesie, a lucrat un timp într-un sovhoz din preajma Taşkentului. După cel de al ll-lea Război Mondial conducerea Moldovei îl invită acasă, pentru a-şi aduce obolul la renaşterea economiei ţării.

Vladimir Kant absolveşte nişte cursuri pentru contabili şi lucrează în domeniu la o instituţie de lângă Taşkent. La Chişinău, însă, studiază iarăşi un an contabilitatea, învăţând concomitent în clasa a zecea a şcolii medii nr. 37. Cu atestat de maturitate este admis (1947) la Institutul de Stat de Medicină, unde demonstrează capacităţi excelente la învăţătură, făcând totodată primii paşi de activitate investigaţională.

Ca absolvent eminent este repartizat la lucru în cadrul Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al republicii, apoi devine auditor al cursurilor “Organizarea şi planificarea ocrotirii sănătăţii” pe lângă Centrul de perfecţionare a medicilor (or. Moscova).

În decurs de 12 ani se află în postură de şef al Secţiei planificare şi finanţe a Ministerului Sănătăţii, absolvind în acest răstimp încă o facultate - cea de economie, şi demonstrând o extraordinară capacitate de muncă. De şase ori consecutiv colegii de la minister îl aleg secretar al biroului de partid, tot atunci e decorat cu insigna Medic Emerit. Devine aspirant în domeniul organizării ocrotirii sănătăţii.

De aici începe lansarea sa în lumea ştiinţei: chiar din debutul activităţilor de cercetare depune o muncă de pionierat în domeniul utilizării metodelor economico-matematice şi de modelare în planificarea şi dezvoltarea sistemului ocrotirii sănătăţii din Moldova. În limbaj modern prin aceasta se are în vedere utilizarea metodelor de programare în managementul sănătăţii, În aceşti ani îşi manifestă talentul său de pedagog, cercetător, organizator al ocrotirii sănătăţii.

Citeşte prelegeri în faţa specialiştilor, rezidenţilor, scrie lucrări ştiinţifice, fondează (cu susţinerea rectorului) catedra “Igienă socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii” (astăzi Catedra “Sănătate Publică şi Management”) pe lângă Facultatea “Perfecţionare a Medicilor”. Susţine cu succes teza de doctor habilitat în ştiinţe medicale.

Este adeptul şi în bună parte realizatorul ideii de elaborare a planurilor şi programelor de instruire continuă a conducătorilor instituţiilor medicale din republică, continuând cu osârdie şi perseverenţă perfecţionarea managementului în sănătatea publică. Obţine evidente rezultate în îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a catedrei, inaugurează cursuri de perfecţionare în domeniul planificării pentru reprezentanţii de peste hotare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

În calitate de expert în problemele de referinţă al OMS numele lui devine cunoscut departe de hotarele ţării. Deseori a fost delegat de către Ministerul Sănătăţii al URSS pentru a organiza (sub egida OMS) seminare internaţionale, diverse simpozioane în SUA, Finlanda, Vietnam. Este solicitat să ţină prelegeri în domeniul pregătirii continue a cadrelor de conducere din instituţiile medicale în Danemarca, Bulgaria, România, Ungaria, Mongolia. Cunoştea limba engleză şi avea priză în faţa specialiştilor din diferite ţări.

Meritul profesorului V. Kant a fost aplicarea metodelor matematice în managementul ocrotirii sănătăţii, fapt care i-a dus faima în lume. El a analizat metodele de programare şi îndeosebi cea liniară, folosite în diferite ramuri (industrie, agricultură, construcţii, comunicare etc) şi metodele tradiţionale de planificare a sistemului sănătăţii, care au permis folosirea metodei simpex programare liniară cu scopul optimizării în perspectivă a amplasării spitalelor săteşti pe teritoriile raioanelor rurale din republică în perspectivă.

Au fost colectate datele următorilor indicatori:
- Volumul real al circumscripţiilor medicale rurale;
- Asigurarea populaţiei cu paturi spitaliceşti şi unităţi medicale în raza fiecărei circumscripţii medicale;
- Numărul populaţiei deservite în fiecare circumscripţie medicală rurală;
- Numărul de puncte de asistenţă medicală din componenţa circumscripţiei medicale rurale.

Programarea liniară se foloseşte pe larg în rezolvarea problemelor de optimizare a amplasării diferitor obiecte. Probleme de felul acesta apar în teorii economice, practica planificării, tehnologii de producere. Tocmai în acest context în denumirea metodei se foloseşte termenul programare. Termenul liniara menţionează că în probleme se folosesc numai dependente liniare. Utilizând în cunoştinţă de cauză aceste metode, se elaborează metodologia planificării teritoriale în sistemul de sănătate.

Profesorul Vladimir Kant a propus etapele planificării teritorial-ramurale în perspectivă cu folosirea noilor metode matematico-economic la calculatoare:
1. Analiza nivelului de dezvoltare a reţelei instituţiilor medicale pe baza F-90-regiune şi 1-ric):
a) analiza asigurării populaţiei cu paturi spitaliceşti şi unităţi de medici ocupate în asistenţa medicală specializată în raioane;
b) analiza indicatorilor de volum (indicatorilor efectivi de spitalizare la 1000 de locuitori), numărul mediu de zile-pat la un locuitor pe an, media vizitelor la medic ale unui locuitor pe an;
c) analiza funcţiei patului spitalicesc (rulajul patului) şi elementelor lui (media ocupării patului pe an şi media duratei spitalizării bolnavului pe pat).

2. Analiza morbidităţii populaţiei după adresabilitate se face cu scopul aprecierii particularităţilor structurii şi intensivităţii. Pentru aceasta se compară indicatorii cu regiunile şi raioanele vecine, ceea ce permite aprecierea direcţiilor principale de micşorare a morbidităţii.

3. Prognozarea morbidităţii şi indicatorilor demografici cu folosirea metodelor extrapoliative, dependenţa factorială şi temporală. La fel se înfăptuieşte prognoza în legătură cu schimbările de vârstă şi sex ale populaţiei.

4. Argumentarea necesităţilor populaţiei în asistenţă medicală specializată (paturi spitaliceşti, unităţi medicale pentru asistenţă medicală de policlinică şi staţionar).

5. Elaborarea planului teritorial-ramural de dezvoltare a sistemului sănătăţii se înfăptuieşte în baza propunerilor de proiect elaborat cu folosirea metodelor matematico-economice şi calculatoarelor.
În anul 1981 profesorul Kant este numit în calitate de şef al catedrei Igiena Socială şi Organizarea Ocrotirii Sănătăţii a Institutului Central de perfecţionare a medicilor din oraşul Moscova, catedra pe care a condus-o până aproape de sfârşitul vieţii.

Condiţiile metropolei, fireşte, i-au sporit prestigiul, numele lui căpătând noi dimensiuni de popularitate. Prezidiul Academiei de Ştiinţe Medicale a URSS îl confirmă în postură de preşedinte al Comisiei unionale în problema utilizării metodelor matematice în managementul ocrotirii sănătăţii, apoi de preşedinte al Consiliului Igiena Socială, organizarea şi dirijarea ocrotirii sănătăţii pe lângă AŞM a URSS.

V. Kant a fost un om interesant, purtător de energii pozitive, foarte sociabil, optimist şi vesel în orice circumstanţe. Cunoştea limba română şi-i plăcea deseori, cu diverse ocazii, să fredoneze melodii populare moldoveneşti. Întreţinea relaţii prieteneşti cu specialiştii din domeniu - Mihail Ghehtman, Nicolae Testemiţanu, Ion Prisăcaru, Eugen Popuşoi, Dumitru Tintiuc, Constantin Eţco şi alţii. Cu unii dintre ei a semnat mai multe lucrări ştiinţifice, a purtat diverse discuţii în special în soluţionarea problemelor manageriale în sistemul de sănătate.

Cei care au avut onoarea să-i asculte prelegerile îi apreciază talentul de orator, disponibilitatea, pentru a discuta orice probleme varchar(255)ente din domeniul medicinei. Despre aceasta denotă cele 214 de lucrări ştiinţifice, 30 de monografii, culegeri metodice şi lecţii publicate. Sub conducerea lui au fost susţinute 4 teze de doctor habilitat şi 17 teze de doctor în medicină.

Profesorul universitar Vladimir Kant a fost cunoscut nu numai după cărţile editate, ci şi prin activitatea practică desfăşurată. Era preţuit ca un expert de certă valoare la OMS, fiindu-i încredinţată funcţia de director al unor cursuri de perfecţionare continuă a conducătorilor instituţiilor medicale dintr-un şir de tari: Vietnam, Bulgaria, Ungaria etc. Numele şi faptele sale vor rămâne mereu în memoria discipolilor pe care i-a avut la Chişinău şi cu care a colaborat un sfert de veac.

Printre aceştia sunt domnul academician Vasile Procopişin, domnii loan Onceanu, Victor Catană, Victor Tolmaci, Eugenia Bredneva, Valerian Gherman etc. Tot ce ne-a lăsat profesorul Vladimir Kant reprezintă o valoare considerabilă în sistemul de sănătate publică de la noi. Scânteia gândurilor sale este sesizată şi în prezent, când se elaborează noi forme de asistenţă medicală primară, de asistenţă spitalicească şi specializată de ambulator.

Felul său de a emana căldură şi lumină în colectivitatea de oameni unde lucra, dorinţa de a rezolva orice problemă uşor ne servesc şi astăzi drept repere în munca cotidiană, Îi vom păstra mult timp în memorie frumoasele calităţi umane: sensibilitatea, bunătatea, sinceritatea, modestia, inteligenţa, dorinţa de a-i ajuta şi proteja pe cei care-l înconjurau.

Profesorul Vladimir Kant a decedat la 26 martie 1986 la Chişinău. Numele său va rămâne în memoria numeroşilor discipoli, colegi şi prieteni, tuturor celor care l-au cunoscut şi cu care a activat ca o personalitate de o inteligenţă înaltă, mărinimie şi bunătate deosebită, devotament şi responsabilitate exemplară. (Ioan ONCEANU, Valerian GHERMAN, dr. în med., conferenţiari universitari)