Moto:" Înţelepciunea este viaţa organizatã" /Immanuel Kant/
„Viaţa omului numai atunci are preţ, când urmãreşte un ideal" /Liviu Rebreanu/

„Concepţia ştiinţificã strãpunsã de matematicã este marea putere nu numai în prezent, dar şi în viitor, metodele matematice şi cibernetice ne permit sã sãvârşim lucruri mari cu surse modeste"
/Vladimir Kant/

La 14 iunie 2012, s-au împlinit 85 de ani de la naşterea regretatului nostru maestru, profesorul Vladimir Kant, distins cãrturar şi luptãtor pentru progresul social.

Ni se oferã prilejul de a omagia Personalitatea unui entuziast şi fecund creator de valori materiale şi spirituale, consecvent democrat, legat cu toate fibrele fiinţei sale de poporul, din mijlocul cãruia a provenit şi cãruia i s-a dãruit întotdeauna cu pasiune şi devotament.

El este pentru noi înalta pildã de slujitor conştiincios şi dinamic al procesului de dezvoltare cultural – ştiinţificã din Moldova, exemplu rar de dãruire pentru colectivitate, şi al înţelegerii cã energia şi priceperea sa se adunã cu a celorlalţi şi se exprimã în realizãri şi fapte.

Atras de marele animator în dezvoltarea ştiinţelor şi practicii Sãnãtãţii Publice şi Managementului Sanitar, academicianul Nicolae Testemiţeanu, î-şi începe activitatea în Ministerul Sãnãtãţii, unde se impune prin calitãţile sale excepţionale, care vor deveni mai târziu pasiuni clocotitoare în personalitatea sa vulcanicã.

A dobândit în aceastã etapã o culturã managerialã şi social – politicã care şi-a pãstrat amprenta în întreaga sa carierã. Profesorul, medic Vladimir Kant - figurã proeminentã în Medicina Socialã şi Managementul Sanitar autohton, recunoscut în fosta Uniune, cât şi peste hotarele ei datoritã remarcabilelor realizãri în pedagogie şi ştiinţele medicale. Pãrinţii Vera, rusoaicã şi tatãl Ilie de origine polonezã, originar din oraşul Chişinãu trecând prin vremuri de restrişte au fãcut totul, sã-i dea fiului carte.

În 1945 Conducerea Moldovei î-şi aminteşte de agronomul Ilie Kant şi-l invitã la Chişinãu pentru a-şi aduce aportul la renaşterea economiei ţãrii. Tânãrul Vladimir Kant având 6 luni cursuri de contabilitate, pe care le finiseazã la Chişinãu, în acelaşi timp fiind angajat în câmpul muncii. Anii 1947-1952 sunt anii studioşi la Institutul de Stat de Medicinã din Chişinãu. Având înclinaţii spre ştiinţele exacte, din anii studenţiei s-a inclus în activitatea investigaţiilor ştiinţifice. Absolvind Institutul de Medicinã cu menţiune, este coaptat în Aportul Central al Ministerului Sãnãtãţii – inspector superior, direcţia cadre.

Viaţa lui Kant se confundã cu viaţa profesionalã şi cu doctrina sa ştiinţificã. Absolvind cursurile „Organizarea ocrotirii sãnãtãţii şi planificarea sanitarã" pe lângã Centrul de perfecţionare a medicilor (or. Moscova), timp de 12 ani conduce cu secţia planificare şi finanţe, Ministerul Sãnãtãţii. Revenind în aceastã perioadã la prima s-a specialitate, absolveşte facultatea economie la Institutul Politehnic.

Contabil, economist şi social-igienist reputat Vladimir Kant a manifestat un interes deosebit faţã de tot ce era nou în medicina socialã şi managementul sanitar.

„Se conduce de maxima polit-economicã a marelui poet rus Al.S.Puşchin" „A fi cu secolul în rând", în epoca în care trãieşti şi activezi. Profesorul Vladimir Kant şi-a închinat viaţa şi talentul celor care muncesc (în primul rând celor din mediul rural), a demonstrat alese aptitudini a unui om completamente dedicat umanitãţii, combinând experienţa prin muncã cu înalte calitãţi ale unui avansat savant, organizator, conducãtor şi ilustru pedagog, aducându-şi aportul la formarea şi susţinerea cadrelor de conducere autohtone din sistemul de sãnãtate.

Funcţia de şef al direcţiei planificare şi finanţe a Ministerului Sãnãtãţii a fost un imbold pentru a aplica în medicinã o direcţie ştiinţificã nouã, cu genericul „Utilizarea metodelor matematice, cibernetice şi de modelare în economia, planificarea şi dezvoltarea sistemului de sãnãtate din republicã".

Pentru a avea cunoştinţe temeinice în aceste domenii, tangenţiale sistemului sãnãtãţii, dânsul face studii speciale în „Inginerie şi Economie" la Institutul Politehnic (1968). Devine o personalitate deosebitã şi bine cunoscutã nu numai de societatea medicalã, dar şi de matematicieni, economişti, programişti, care pe vremurile acelea abia apãreau în economia naţionalã.

Profesorul Vladimir Kant în cercetãrile sale ulterioare depune o muncã de pioneriat în domeniul utilizãrii metodelor economico-matematice şi de modelare în planificarea şi dezvoltarea sistemului de sãnãtate din Moldova.

Liviu Rebreanu scria: „Viaţa omului numai atunci are preţ, când urmãreşte un ideal". De trecut de la cercetãri ale unor domenii concrete, parţiale ale managementului sanitar, la cercetãri generalizatoare precum sunt planificarea, fundamentarea planificãrii strategice a serviciilor medicale în complexitatea lor de factori ce contribuie la reorganizarea întregului sistem de servicii medico-sanitare, poate sã se decidã doar o personalitate marcantã ca profesorul – medic – economist Vladimir Kant. Conceptul lui: „Concepţia ştiinţificã strãpunsã de matematicã este
marea putere nu numai în prezent, dar şi în viitor, metodele matematice şi cibernetice ne permit sã sãvârşim lucruri mari cu surse modeste" astãzi este la ordinea zilei.

Acestor probleme i-au fost consacrate ambele lucrãri de acordare a gradului ştiinţific. Profesorul Vladimir Kant a publicat 215 lucrãri ştiinţifice, inclusiv 12 monografii. Sub conducerea profesorului Vladimir Kant au fost pregãtite şi susţinute 4 teze de doctor habilitat şi 17 teze de doctor în medicinã.

Omul cât trãieşte fãptuieşte. Valoarea omului se constituie din roadele faptelor lui. În domeniul cercetãrii ştiinţifice, sunt cunoscute şi apreciate lucrãrile, studiile şi manualele de medicinã socialã şi management sanitar, publicate în ţarã şi strãinãtate, lucrãri, ce au contribuit la elaborarea şi implementarea în practicã a unor programe de sãnãtate publicã, ca şi a unor activitãţi manageriale inovatorii.

Activitatea ştiinţificã multilateralã i-a adus numeroase titluri ştiinţifice, printre care acela de expert temporar al OMS, expert în sãnãtate publicã şi management, membru al unor societãţi internaţionale de specialitate, membru al societãţii internaţionale de medicinã informatizatã şi aplicãrii matematice în planificarea sistemelor de sãnãtate.

Eforturile sale didactice şi ştiinţifice au fost, în mod firesc, completate de cele privind organizarea serviciilor de sãnãtate publicã în Chişinãu, Moscova, Mongolia. Drept consecinţe, din februarie 1981 şi pânã la sfârşitul vieţii (23.03.1987) este numit şef de catedrã „Organizarea Ocrotirii Sãnãtãţii" pe lângã Institutul Central de Perfecţionare a Medicilor din Moscova.

În ce posturã n-ar fi activat acest mare savant (Om de omenie) ieşea în evidenţã nobleţea sufleteascã, dragostea de muncã, de viaţã şi de oameni, îndeosebi faţã de munca educaţionalã şi de cercetare ştiinţificã în domeniul medicinii, în primul rând a managementului sanitar. Participând la multiple conferinţe, simpozioane şi congrese ştiinţifice, atât republicane, cât şi internaţionale, la editãrii şi recenzii de carte, etc. a contribuit la creşterea numãrului şi calitãţii specialiştilor din medicina socialã şi managementul sanitar, a trezit interesul şi prestigiul şcolii autohtone.
Perioada anilor 1963-1968, când la cârma Ministerului Sãnãtãţii vine marele Om de stat, savant, cu demnitate naţionalã Nicolae Testemiţanu, sistemul de sãnãtate Moldav capãtã o turnurã cardinalã în dezvoltarea cadrelor autohtone atât în medicina practicã, cadrele de conducere şi învãţãmântul medical.

Conform ordinului 213 din 01.12.1965, ministrul Nicolae Testemiţanu î-l transferã pe şeful secţiei planificare şi finanţe Vladimir Kant în funcţia de şef de curs – conferenţiar la facultatea de instruire postuniversitarã, ca mai apoi, cursul sã fie dezvoltat în catedrã Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. Reformatorul şef de catedrã implementeazã în activitatea instructiv – didacticã o abordare sistemicã în instruirea postuniversitarã a cadrelor de conducere.

În calitate de cadru didactic a militat perseverent pentru un învãţãmânt social-igienic în tradiţia inovator – ştiinţificã şi umanistã a cunoscutei şcoli progresiste de medicinã socialã şi management sanitar. Întreaga activitate a dedicat-o astfel informatizãrii, aplicãrii metodelor matematico-cibernetice în planificarea şi dirijarea cu sistemul de sãnãtate întru apãrarea şi promovarea sãnãtãţii populaţiei, cu preponderenţã celei rurale, unde serviciile sanitare erau insuficiente.

În ce posturã n-ar fi activat acest mare savant (Om de omenie) ieşea în evidenţã nobleţea sufleteascã, dragostea de muncã, de viaţã şi de oameni, îndeosebi faţã de munca educaţionalã şi de cercetare ştiinţificã în domeniul medicinii, în primul rând a managementului sanitar. Participând la multiple conferinţe, simpozioane şi congrese ştiinţifice, atât republicane, cât şi internaţionale, la editãrii şi recenzii de carte, etc. a contribuit la creşterea numãrului şi calitãţii specialiştilor din medicina socialã şi managementul sanitar, a trezit interesul şi prestigiul şcolii autohtone.

Perioada anilor 1963-1968, când la cârma Ministerului Sãnãtãţii vine marele Om de stat, savant, cu demnitate naţionalã Nicolae Testemiţanu, sistemul de sãnãtate Moldav capãtã o turnurã cardinalã în dezvoltarea cadrelor autohtone atât în medicina practicã, cadrele de conducere şi învãţãmântul medical.

Conform ordinului 213 din 01.12.1965, ministrul Nicolae Testemiţanu î-l transferã pe şeful secţiei planificare şi finanţe Vladimir Kant în funcţia de şef de curs – conferenţiar la facultatea de instruire postuniversitarã, ca mai apoi, cursul sã fie dezvoltat în catedrã Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. Reformatorul şef de catedrã implementeazã în activitatea instructiv – didacticã o abordare sistemicã în instruirea postuniversitarã a cadrelor de conducere.

A slujit valorile educaţiei ca fiind cele mai apte instrumente de aspiraţie socialã. Viaţa sa didacticã şi ştiinţifico-aplicativã, plinã de „afirmare prin implicare", V-a intra în lumea modelelor noastre didactice prin blândeţea capacitãţii sale de comunicare, prin slujirea unor crezuri legate de specialitate, prin efortul de încorporare a nevoilor şcolii medicale într-o personalitate didacticã.

„Arta nu urmãreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci frumoasa reprezentare a unui lucru".
Respectul e un tribut pe care nu-l putem refuza meritului, fie cã vrem, fie cã nu; putem cel mult sã-l ascundem în afarã dar nu putem împiedica totuşi sã-l simţim inauntrul nostru". /Immanuil Kant/

Ca membru al corpului didactic al Institutului de Stat de Medicinã şi Farmacie din Chişinãu, a contribuit cu generozitate la formarea a numeroase generaţii de specialişti - organizatori ai ocrotirii sãnãtãţii.

Numai prin acţiune permanentã pusã în slujba binelui general, el şi-a decis destinul şi şi-a valorizat viaţa cu luciditate şi curaj, dând dovezi permanente de umanism şi toleranţã. Totdeauna a înţeles pe ceilalţi şi a militat pentru şansele de împlinire ale fiecãruia, fiind impresionat de durerea oricãrui. Grija sa pentru cei din jurul sãu este încã o dovadã a adevãrului cã în viaţa şi mai ales dupã moarte, nu obţinem decât ceea ce dãruim cu loialitate şi generozitate.

Conceptele lui Kant, Platon şi Blaga: Clasele sociale, prin naştere inegale, corespund celor trei pãrţi ale sufletului:
- clasa muncitorilor (demiurgii) – corespunde pãrţii apetente,
- clasa rãzboinicilor (apãrãtorii, philokes) – corespunde pãrţii pasionale,
- clasa conducãtorilor (archontes, filosofii) – corespunde pãrţii raţionale.

Viţa profesorului – doctor Vladimir Kant rãmâne o pildã de angajare activã întru rezolvarea problemelor profesionale şi social-obşteşti cu care comunitatea timpului sãu s-a confruntat. El nu a privit, ci s-a angajat, nu a descris ci, pe cât posibil, a modificat, a implementat, încât, prin atitudinea sa activã a oferit secretul unei ascensiuni reale spre demnitatea umanã.

Fiind un adevãrat Lider în activitãţile pe care le desfãşura, profesorul Vl.Kant gândea mereu proaspãt / pozitiv, nu se baza pe lauri, a acceptat şi promovat schimbãrile din sistemul de sãnãtate, reacţionând prin elaborarea de noi strategii de dezvoltare atât în ştiinţã, cât şi în sistemul de conducere. Accepta ideile colegilor şi încuraja elaborãrile noi pe plan didactic şi managerial.
Avea capacitatea de a crea o viziune globalã, tãria de a o traduce în acţiune şi de a mobiliza colectivul pentru a o menţine. Avea încredere în oamenii cu care activa, le dãdea autoritate şi putere, susţinându-i întru totul în formarea lor profesionalã, susţinând-ui sã devinã ei însuşi Mari Lideri.
Una din lucrãrile cele mai importante ale lui Kant, care cuprinde întreg spectrul cercetãrilor sale ştiinţifice o constituie teza de doctor habilitat în medicinã „Fundamentarea şi perspectiva satisfacerii necesitãţilor populaţiei rurale în asistenţa medicalã" (dupã materialele RSS Moldova, Chişinãu, 1967), opera sa capitalã. Încearcã sã integreze într-o concepţie unitarã cele douã poziţii complementare – planificarea strategicã şi analiza cibernetico – matematicã.

Profesorul Vl. Kant a fost o figurã proeminentã a perioadei clasicismului dezvoltãrii medicinei sociale şi managementului sanitar autohton. În comun cu marii savanţi şi oameni de stat Nicolae Testemiţeanu şi Ion Prisãcaru a contribuit la dezvoltarea modernã a serviciilor medicale din Moldova.

Clasicii medicinei sociale şi managementului sanitar din Moldova:
Nicolae Testemiţeanu – Mare Om de Stat, savant, academician
Vladimir Kant - Savant, Om de Stat, organizator al ocrotirii sãnãtãţii
Ion Prisãcaru - Savant, Om de Stat, bun orator
Rene Duda – Savant, filosof al ocrotirii sãnãtãţii. Bun prieten al basarabenilor.

Marguerite Yourcenar avea dreptate când afirma cã viaţa aparţine mai mult trecutului, cecât prezentului, cãci „atunci când iubeşti viaţa, iubeşti trecutul, fiindcã acesta este prezentul, aşa cum a supravieţuit el în amintirea oamenilor". În acest spirit sã readucem în oglinda minţii, atât a celor care au avut prilejul – şi de ce nu şansa - de a fi lucrat sub îndrumarea lor, de a fi colaborat cu ei, de a-i fi cunoscut mãcar, cât şi a celor care nu i-au cunoscut.

Formaţi în spiritul şcolii româneşti de medicinã socialã şi management sanitar, elevii şi continuatorii de a doua şi a treia generaţie a marilor Testemiţeanu, Kant, Prisãcaru continuã opera iluştrilor înaintaşi, abordând cercetãri ştiinţifice originale, la o scarã valoricã tradiţionalã medicinei sociale Chişinãunene.

Antinomiile vieţii şi ale morţii ne lasã Convingerea cã predecesorii noştri, prin opera lor, au reuşit „sã-şi transforme viaţa în destin", au reuşit sã confere activitãţii lor acel aspect cultural care sã le permitã, într-un sens axiologic, a-şi „Cuceri moartea" şi a-şi asigura permanenţa în valorile instituţiei şi profesiunii pe care au slujit-o.

În perioada de activitate de la înfiinţarea medicinei sociale şi managementului sanitar ca disciplinã independentã, colectivul catedrei, depunând o muncã susţinutã continuã cãile trasate de iluştrii savanţi, pedagogi, care au fost şi adevãraţi Jules Verne ai organizãrii asistenţei medicale moderne.

Si mai este ceva care trebuie adãugat. Dupã opinia noastrã, nu depinde numai de perseverenţa, exigenţa îndrumãtorului, ca stagiarul sã poatã învãţa cât mai multe „secrete" ale profesiunii, ci în mod deosebit ªi de voinţã, insistenţa, interesul manifestat de stagiar.

În încheiere ţinem sã arãtãm ca menirea tuturor este de a ne cunoaşte propriile forţe, de a le folosi cu încredere şi de a fi mândri de realizãrile noastre în care dialogul generaţiilor este permanent.
În educaţia continuã a conducãtorilor instituţiilor medicale sunt necesare schimbãrii cardinale. Catedra Medicinã Socialã şi Management Sanitar „Nicolae Testemiţeanu" implementeazã aceste schimbãri în activitatea sa, în realizarea tacticii şi politicii educaţionale, adecvate cerinţelor societãţii în curs de reformare şi în contextul competenţelor şi stilului de activitate a conducãtorilor instituţiilor medico-sanitare.

Despãrţirea dureroasã şi înainte de vreme lasã un gol greu de conturat în cuvinte, rãmânând pe pãmânt doar fundamentul spiritual şi intelectual ce constituie pentru noi un îndemn spre continuitate.

Ferice de elevii care au avut ca profesori atare personalitãţi de excepţie pe care sã-le onoreze cu gândul şi cu fapta. De aceea, moartea profesorului Vladimir Kant nu constituie o înfrângere ci, dimpotrivã, îi asigurã o continuitate permanentã prin opera lãsatã, care a avut un curs ce poate constitui un model de abnegaţie şi efort în slujba interesului general. (Alexandru Lavric)