Recoltarea probelor de apă este o etapă importantă în analiza apei, probele trebuie să fie reprezentative şi să nu permită modificări în compoziţia şi calitatea apei, datorită unor tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului.

Apa se recoltează în flacoane de sticlă, incolore, bine spălate şi uscate. Modul de recoltare depinde de sursa de apă. În rezervoare şi cisterne sticla se va introduce direct în apă, la distantă suficientă de fund şi de suprafaţă. Dacă rezervoarele sunt adânci, sticlele sunt montate pe o armatură metalică grea, care permite scufundarea, numită sondă (batometru).

Recoltarea de la pompă se face după o prealabilă pompare a apei timp de 20 min pentru a îndepărta apa stagnantă. Din reţeaua de distribuire recoltarea se face de la robinet, după ce acesta a fost curăţat şi lăsat să se scurgă cel puţin 5 min apa stagnantă de pe conductă. În reţeaua de distribuţie punctele de recoltare se vor repartiza pe toată suprafaţa teritoriului deservit pentru aceasta, ţinându-se cont de: extinderea reţelei, starea de uzură, pantele date la configuraţia solului, punctele terminale ale reţelei, regimul de distribuţie a apei (continuu sau intermitent), sursele potenţiale de impurificare din vecinătatea reţelei.

Recoltarea apei din fântâni se face în funcţie de construcţia acestora. Dacă fântâna are pompă, se va proceda ca şi la robinet. Pentru fântânile obişnuite, recoltarea se face la 10-30 cm de la suprafaţa apei, cu ajutorul batometrului sau prin scoaterea apei cu găleata fântânii şi umplerea ulterioară a sticlelor.

Probele recoltate vor fi însoţite de o fişă de recoltare care caracterizează momentul recoltării şi starea sanitară a sursei. Fişa trebuie să cuprindă: nr. probei, sursa de apă din care s-a făcut recoltarea, destinaţia apei, temperatura apei şi a aerului în momentul recoltării, scopul analizei, condiţiile meteorologice în timpul recoltării şi cu cel puţin trei zile înainte, data şi ora recoltării, numele şi calitatea persoanei care a făcut recoltarea.

De asemenea, în fişele de recoltare, se vor nota şi unele date speciale privind sursele de apă de unde s-a făcut recoltarea. Astfel, pentru apele recoltate din fântână se va nota dacă aceasta este publică sau individuală, adâncimea până la oglinda apei, grosimea stratului de apă, starea sanitară a construcţiei, distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (latrine, grajduri, platforme de gunoi etc).

Cantitatea de apă recoltată depinde de natura analizelor solicitate şi alcătuieşte 2-5 l. Transportul şi conservarea probelor de apă este în funcţie şi de gradul de puritate sau de impurificare a apei de cercetat. În general, este indicat să treacă un timp scurt între recoltarea şi analiza probelor de apă, de maximum 4 ore de la recoltare.

Transportul se face în lăzi izoterme (6-10°C). Dacă analiza nu se poate face în intervalul de timp optim, probele se pot conserva astfel: - pentru determinarea tuturor formelor de azot şi a oxidabilităţii, apa se recoltează în sticle separate în care se adaugă 2 ml acid sulfuric la 1 1 de apă;

Probele conservate se ţin la o temperatură de 6-10°C şi se iau în lucru în modul următor:
- probele de apă destul de curate - cel târziu peste 48 ore din momentul recoltării;
- probele cu apă poluată peste maximum 12 ore din momentul recoltării.

Probele neconservate se vor lucra astfel:
- fixarea oxigenului, clorul rezidual, temperatura şi determinările organoleptice se fac la faţa locului;
- turbiditatea, culoarea, conductibilitatea, pH-ul, suspensiile, reziduul, fosfaţii, oxidabilitatea, formele de azot -în primele 4 ore de la recoltare;
- alcalinitatea, aciditatea, duritatea, în primele 24 ore de la recoltare.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment