Radiaţiile luminoase pot fi naturale şi artificiale. Soarele este sursa naturală principală a radiaţiei luminoase la suprafaţa pământului. Intensitatea RL variază zilnic, după sezon şi în funcţie de gradul de acoperire a cerului cu nori sau de poluare. Cantitatea de lumină primită de pământ este maximă când soarele este în zenit şi minimă la răsăritul şi apusul soarelui.

Spectrul luminos al radiaţiilor electromagnetice este situat la limita dintre radiaţiile cu lungimea de undă între 400-760 nm. În funcţie de lungimea de undă, RL sunt de diferite culori.

Spectrul radiaţiilor electromagnetice luminoase (tipul radiaţiei - lungimea de undă, nm)
Violet - 400-436
Indigo - 436-460
Albastru - 460-495
Verde - 495-566
Galben - 566-589
Portocaliu - 589-627
Roşu - 627-760

Sursele artificiale ale RL sunt diferite, cele mai frecvente fiind: lămpile incandescente, fluorescente, fosforescente, arcurile electrice, laserul etc.

Radiaţiile luminoase din spectrul solar acţionează la suprafaţa ţesuturilor biologice, în mare parte fiind reflectate de către acestea, iar cele absorbite pătrund numai în straturile superficiale. Dintre toate sistemele şi organele organismului, numai ochiul are proprietatea de a capta radiaţiile luminoase. Acesta este un proces complex, la care participă retina, nervul optic şi sistemul nervos central.

Radiaţia luminoasă în doze optime are efecte sanogene asupra organismului, iar în doze excesive sau insuficiente-efecte patogene.

Efectele sanogene ale radiaţiilor luminoase sunt:
- realizează funcţia vederii;
- contribuie la activitatea sistemului de termoreglare;
- măreşte pigmentarea tegumentelor;
- acţionează favorabil asupra întregului organism; stimulează metabolismul, absorbţia de calciu şi fosfor în organism, sporeşte cantitatea de hemoglobină, intensifică producerea de anticorpi.

Efectele patogene ale radiaţiilor luminoase sunt:
- oboseala vizuală;
- miopia, hipermetropia sau alte deficienţe;
- fototraumatismul;
- apariţia nistagmusului;
- fotosensibilizarea tegumentelor;
- lumina de intensitate mare favorizează hiperkeratoza, fenomenele atrofice, uneori malignizările.

Profilaxia factorilor externi ai RL se bazează pe următoarele:
- asigurarea unei iluminări naturale optime în încăperi;
- asigurarea unei iluminări artificiale optime;

În caz de miopie, astigmatism, strabism etc, profilaxia constă în depistarea precoce a lor şi corectarea vederii prin lentile.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment