Una din principalele probleme ale climatologiei contemporane constă în elucidarea factorilor ce participă la formarea climei, ceea ce are importanţă şi în cunoaşterea mecanismelor de acţiune a acestor factori asupra organismului şi sănătăţii populaţiei.

În mod schematic evidenţiem principalii factori ce determină clima: latitudinea şi longitudinea geografice, implicit intensitatea radiaţiilor solare; circulaţia atmosferei; caracteristicile geomorfologice ale zonei; activitatea antropogenă.

În raport cu latitudinea şi longitudinea se constată o creştere de la Nord spre Sud a căldurii solare, a temperaturii şi a umidităţii absolute a aerului. Valorile medii anuale ale temperaturii într-un anumit teritoriu condiţionează existenţa unei anumite flore şi faune, a unui anumit mod de trai al oamenilior cu specificul de îmbrăcăminte, alimentaţie, locuinţă etc.

Unul din procesele atmosferice ce participă la formarea climei este mişcarea maselor de aer, transformarea şi fotogeneza lor. Predominarea într-un loc a transportului de mase de aer rece la nivelul latitudinilor joase, în altul, de mase de aer cald la nivelul latitudinilor înalte, produce în diferite părţi ale globului terestru devierea zonelor climatice de la distribuţia lor ideală pe latitudini.

Ca urmare a variatelor cantităţii de radiaţii solare primite de la diferite latitudini şi a neuniformităţii teritoriilor în atmosferă se formează o izolare a maselor de aer, care prezintă o temperatură şi umiditate identice, vânturi uniforme în general valori asemănătoare şi a celorlalte elemente meteorologice.

Dimensiunile orizontale ale acestor mase sunt de ordinul miilor de km, dar capacitatea lor poate fi diferită: ele se pot întinde pe verticală până la câteva sute de metri, iar uneori pot să atingă chiar şi stratosfera, Deplasându-se de la o latitudine la alta, masele de aer suferă diferite acţiuni externe şi modificări consecutive.

Dar până la un anumit punct ele îşi păstrează proprietăţile pe care le-au avut în locul iniţial de formare. Focarele de apariţie a acestor mase sunt reprezentate de locurile unde se observă o stabilitate barică, iar suprafeţele de graniţă între două mase de aer poartă denumirea, aşa cum am arătat mai sus, de fronturi. La nivelul acestor graniţe, lungi de mii de kilometri şi late de câteva zeci de kilometri, o serie de elemente meteorologice se schimbă brusc.

Fronturile, împreună cu masele de aer, apar, se deplasează şi dispar, determinând un tip sau altul de vreme. În sarcinile climatologiei intră şi elaborarea metodelor de modificare a tipurilor de climă într-o anumită direcţie.

Influenţa omului asupra climei şi microclimei este multilaterală şi într-atât de evidentă, încât activitatea omului este considerată un element primordial printre factorii naturali ce formează clima. Omul contemporan trăieşte într-un climat artificial creat de eh Este vorba de locuinţa care-l ocroteşte de vânturi, precipitaţii atmosferice etc. Chiar şi din casă omul iese cu climatul său, care se menţine cu ajutorul îmbrăcămintei corespunzătoare anotimpului şi vremii. Clima nu reprezintă o piedică de neînvins pentru aşezările omeneşti actuale.

În marile oraşe temperatura aerului este mai ridicată decât în împrejurimile lor. Ca urmare, aerul rece de la periferie se poate deplasa spre centrul oraşului, aerul cald urban se ridică în sus şi formează o inversie termică, favorizând acumularea poluanţilor. Poluarea aerului, în special cu pulberi, provoacă o scădere a numărului de ore de iradiere solară.

O influenţă mare asupra climei o au plantaţiile forestiere. Valoarea igienică a pădurilor rezidă în faptul că ele scad temperatura aerului vara, măresc umiditatea, protejează împotriva vânturilor, reduc poluarea aerului. Proximitatea pădurilor de centrele populate contribuie la scăderea vitezei vânturilor şi la purificarea aerului.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment