Specialiștii avertizează populaţia să ia măsuri de precauţie în cazul muşcăturilor de căpuşe, care sînt insecte transmisibile de infecţii.

Potrivit lor, căpuşele sînt insecte hematofage care se întîlnesc frecvent în spaţiile verzi şi în multe cazuri sînt purtătoare de bacterii şi virusuri care pot cauza maladii extrem de periculoase.

Prin cercetări efectuate în teritoriul ţării au fost depistate căpuşe purtătoare de agenţi patogeni ai mai multor maladii periculoase pentru om: encefalita acariană, tularemia, borrelioza Lyme, febra Q, febrele hemoragice de Crimeea, Kongo şi West-Nil, erlihioza granulocitară umană.

Pentru a se alimenta cu sînge, căpuşele pot ataca mai multe specii de animale sălbatice şi domestice, iar în unele circumstanţe şi omul. Omul poate fi atacat de căpuşe în timpul odihnei în spaţii verzi, păduri, fîşii împădurite şi parcuri, zone de agrement pe malurile înverzite ale lacurilor, în timpul lucrărilor agricole, la vilă etc.

Medicii recomandă, în cazul constatării muşcăturii de căpuşă, ca persoana să se adreseze de urgenţă la instituţia medicală primară pentru asistenţă calificată şi înlăturarea inofensivă a insectei. Nu se recomandă înlăturarea de sine stătător a căpuşei fixate pe tegumente, precum şi strivirea sau tratarea acesteia cu diferite substanţe (ulei, lac pentru unghii, alcool etc.), deoarece aceste proceduri sporesc riscul de transmitere a infecţiei.

Activitatea biologică maximală a căpuşelor este semnalată de 2 ori pe an, în perioada lunilor de primăvară (martie-mai) şi de toamnă (septembrie-octombrie). În unii ani cu iarnă blîndă căpuşele pot fi active începînd cu luna februarie pînă toamna târziu.