În fiecare an,  la 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a zonelor umede pentru a comemora      semnarea  în 1971 a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenţia  Ramsar, 1971 ).

Convenţia a intrat  în vigoare în anul 1975 şi, conform ultimelor date, semnatare ale Convenţiei  sunt  159 de state cu 1886 de zone umede, ce ocupă o suprafaţă de 185,2  milioane de hectare.   Convenţia  Ramsar stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi al cooperării internaţionale pentru conservarea si utilizarea raţională a zonelor umede si a resurselor pe care acestea le oferă.   

Ziua Mondială  a Zonelor Umede reprezintă o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care aceste ecosisteme le pun în slujba societăţii umane şi de conştientizare a rolului acestora asupra viitorului societăţii civile. Fie că vorbim despre mlaştini, turbării, lacuri, estuare şi zone costiere, recife de corali sau culturi de orez, trebuie să înţelegem că zonele umede  joacă un rol crucial în furnizarea de apă dulce, menţinerea unei biodiversităţi bogate, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, realimentarea acviferelor subterane, controlul inundaţiilor, precum şi în asigurarea multor alte servicii în folosul populaţiei umane.
Zone umede, biodiversitatea şi schimbările climatice - aceasta este tema selectată de Secretariatul Convenţiei pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede 2010.

Sloganul „Îngrijirea zonelor umede – un răspuns la schimbările climatice”  transmite un sens de urgenţă în necesitatea de a ne mobiliza  împotriva efectelor schimbărilor climatice globale, care ar putea fi dezastruoase şi de a acţiona cât mai repede posibil.

Această temă, de asemenea,  reflectă convingerea noastră că este important să se conştientizeze rolul zonelor umede în atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la ele.

În plus, Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat anul 2010 An Internaţional al Biodiversităţii.
Biodiversitatea este o chestiune de interes global care, ca şi schimbările climatice, nu ţine cont de frontiere.  Biodiversitatea, ”capitalul natural al lumii”, se află sub o ameninţare gravă şi „alături de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii reprezintă cea mai mare ameninţare de mediu actuală, cu implicaţii economice şi sociale semnificative”.

Pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice reprezintă două feţe ale aceleiaşi probleme, de aceea este inutil să căutăm soluţii pentru una din ele, fără să o rezolvăm pe cealaltă, ambele ar trebui să fie soluţionate deopotrivă.

În acest context zonele umede ar trebui să fie un element esenţial al oricărui progres în lupta împotriva provocărilor globale generate de schimbările climatice, doar că aceste probleme trebuie să fie abordate la nivel global, plurisectorial, la nivel de ecosisteme.

Trebuie sa impunem o utilizare raţionala a resurselor oferite de zonele umede, pentru ca generaţiile viitoare sa se poată bucura din plin de beneficiile oferite de acestea. Numai prin protejarea patrimoniului natural si prin realizarea unui management adecvat al zonelor umede se vor crea premisele pentru dezvoltarea economică durabilă şi pentru menţinerea sănătăţii  planetei noastre.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment