Compuşii de azot în apă pot fi atât în componenţa substanţelor organice, cât şi a celor neorganice. O însemnătate epidemiologică are azotul ce constituie un produs al descompunerii proteinelor animale.

Proteina animală, de regulă, nimereşte în sursa de apă împreună cu apele reziduale. Prezenţa ei este un indice secundar al poluării, apei cu floră patogenă. Proteina se descompune până la azotul de amoniac, azotul de nitriţi şi de nitraţi.

Prezenţa în apă a amoniacului indică o poluare recentă; a amoniacului, nitriţilor - o poluare de 2-3 săptămâni; a amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor -poluare de lungă durată. Dacă în apă se află numai nitraţi, aceasta este o mărturie că procesul nitrificaţiei s-a sfârşit.

Nici amoniacul, nici nitriţii nu sunt normaţi în STAS. În apa curată, după normativele igienice, se admite un conţinut de amoniac de până la 45 mg/l drept substanţă toxică, capabilă să provoace methemoglobinemie hidrică.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment