Pe baza rezultatelor unor cercetări efectuate asupra funcţiilor fiziologice la băştinaşii din zonele polare şi la colectivităţile ce s-au stabilit cu traiul în aceste teritorii, s-a constatat că modificarea cea mai importantă în procesul de aclimatizare la temperaturi foarte joase constă în creşterea nivelului metabolismului. Intensificarea termogenezei se atestă nu numai în condiţiile metabolismului bazal (cu 15-30%), ci şi în activitatea musculară.

Metabolismul gazos la oamenii ce urmează a se aclimatiza la extremul nord în condiţiile unui efort muscular standardizat este mărit la frig cu 25-30% comparativ cu acelaşi efort efectuat la cald. Această reacţie care are un caracter de adaptare a sistemului termoreglator nu se observă la oamenii care nu lucrează permanent în condiţii acute de temperaturi joase. În acelaşi timp, în privinţa temperaturii corpului nu s-au găsit diferenţe la oamenii de la extremul nord comparativ cu cei veniţi din alte zone, inclusiv din tropice.

De rând cu creşterea termogenezei, se constată şi creşterea eficacităţii termoreglării fizice. Se măreşte volumul sângelui circulant, cu toate că se înregistrează o anumită creştere a tensiunii arteriale. La nivelul extremităţilor volumul fluxului sanguin este mărit cu 50-75%.

Deşi cercetările speciale la eschimoşi n-au relevat nici un fel de particularităţi privind pragul sensibilităţii dureroase cutanate, capacitatea lor de a suporta răcirea extremităţilor este uimitoare. Scufundând mâna în apă cu gheaţă, oamenii neaclimatizaţi pot rezista doar câteva minute, pe când eschimoşii - aproape o oră, iar unii din ei şi mai mult.

Adaptarea la clima aspră se consideră şi capacitatea popoarelor din Extremul Nord de a consuma, fără consecinţe nefavorabile, cantităţi mari de carne şi grăsimi. La locuitorii băştinaşi, precum şi la persoanele care lucrează în aceste zone de mai mulţi ani, se constată o reacţie vasculară foarte pronunţată, datorită căreia restabilirea temperaturii cutanate după expunerea la frig se produce rapid.

Una din constatările importante este că în procesul aclimatizării se petrece o intensificare a activităţii glandei tiroide şi a sistemului hipofizocorticosuprarenal.

Dezvoltarea fizică a nou-născuţilor (greutate şi lungime) în zona arctică s-a constatat că este în medie ceva mai avansată decât în zonele latitudinilor medii şi sudice. Însă de la vârsta de 7-9 luni, curba greutăţii rămâne în urma mediilor aceluiaşi parametru la copiii din celelalte zone.

Studiul microflorei din factorii de mediu - aer, apă, sol, precum şi al microflorei organismului uman, a demonstrat netemeinicia afirmaţiilor că în Arctica (şi în Extremul Nord) nu ar exista microbi. Din contra, microflora mediului extern se caracterizează printr-o varietate mare de specii de microbi, în special diferite forme pigmentoase, care, în perioada scurtă de vară, au o mare capacitate de creştere şi înmulţire.

În condiţiile îngheţului veşnic au loc şi procese de mineralizare favorizate de microflora.
Tot astfel s-a demonstrat că nu este justificată nici afirmaţia că înseşi condiţiile climatice din Extremul Nord reprezintă o suficientă garanţie a evitării multor boli infecţioase. De exemplu, s-a constatat că microbii dizenteriei şi-au păstrat vitalitatea şi virulenţa după ce au "iernat" în zăpadă, în condiţii de temperatură foarte scăzută.

Unii autori susţin că la locuitorii din zona polară în perioada nopţilor polare ar apărea modificări importante în sistemul gonadotrop, în special întreruperea ciclului menstrual, observaţii ce nu au putut fi însă, generalizate. În cercetările mai recente efectuate de către Institutul de Igienă Generală şi Comunală al Academiei de Ştiinţe Medicale din Moscova se menţionează că modificările ce survin în procesul aclimatizării la temperaturi foarte joase durează câţiva ani, dar ele sunt foarte accentuate mai ales în primul an. S-a constatat căpe măsura evoluţiei acestor modificărise reduc vădit îmbolnăvirile cauzate de răceală şi că la oamenii ce sunt supuşi aclimatizării, treptat apar în morbiditate maladii caracteristice colectivităţilor de băştinaşi, confirmate şi din punct de vedere epidemiologic.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment