Aerul din spatiile interioare poate fi uneori de doua pana la cinci ori mai poluat decat cel de afara. Cum ne afecteaza sanatatea si cum putem sa reducem riscul imbolnavirii?

Cand vine vorba despre mentinerea unei stari de sanatate cat mai bune a organismului, ne gandim automat la o alimentatie sanatoasa si la un stil de viata activ. Probabil ca niciodata nu am considerat aerul un factor de risc pentru sanatatea noastra, iar daca am facut-o, ne-am oprit automat la aerul exterior poluat si ne-am consolat cu gandul ca cea mai mare parte a timpului il petrecem in spatii inchise: casa, birou, supermarket-uri, mall-uri.

Aerul interior poate fi definit ca fiind aer exterior contaminat. Ceea ce respiram in interiorul cladirilor este un amestec de aer exterior si poluanti, dintre care cei mai frecventi sunt: aerosolii (praf, fum de tigara, polen), parul de animale, gazele (radon, monoxid de carbon), microorganisme (bacterii, spori de ciuperci, acarieni), chimicale, mirosuri. In plus, gradul ridicat de emertizare al cladirilor in care lucram sau locuim, datorat izolatiei termice si ferestrelor etanse favorizeaza mentinerea poluantilor in incinta si dauneaza sistemului respirator, imunitar si nervos.

Efectele asupra sanatatii pot sa apara imediat sau in timp. Efectele imediate includ iritatii ale ochilor, ale nasului si gatului, dureri de cap si ameteala. Desi, de obicei astfel de efecte sunt pe termen scurt si tratabile, ne pot periclita randamentul la locul de munca si chiar relatia cu persoanele iubite.

De asemenea, aerul neventilat poate fi cauza unor alergii si a astmului bronsic. O alergie se declanseaza cand sistemul imunitar "considera" unele substante de obicei inofensive pentru organism, de genul prafului, polenului, par de animal, spori de mucegai etc, ca fiind periculoase, generand anticorpi pentru apararea organismului in cauza. Totodata, astfel de poluanti pot provoca accese de astm bronsic, stari in care muschii bronsici se contracta mai mult decat este normal, iar persoanele in cauza nu mai pot respira corect.

Pe termen lung, un efect deosebit de grav este cancerul pulmonar. Cauza este radonul, un gaz natural radioactiv, inodor si incolor, prezent in toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele de constructie care deriva din pamant, cum ar fi argila, granitul. Radonul se degaja din sol si invadeaza subsolurile, pivnitele, curtile si conductele, trecand in spatiile locuibile prin intermediul instalatiilor hidraulice, sanitare si electrice. Unindu-se cu praful, este inhalat de plamanii nostri, iar unele particule radioactive se pot depune pe mucoasa bronhiilor, expunand celulele unei iradieri. Expunerea repetata poate provoca in timp tulburari respiratorii, iar pe termen lung, cancer pulmonar.

Cum reducem riscul imbolnavirii?
Pentru a reduce riscul de imbolnavire cauzat de agentii patogeni, poluantii din aerul interior, singura modalitate este controlul umiditatii aerului si a particulelor de aer, prin filtrarea acestora cu ajutorul unui sistem profesional de ventilatie. Rolul acestuia este de a inlocui permanent aerul viciat din cladire cu aer filtrat, proaspat si curat de afara. Astfel, o ventilatie corecta reduce cantitatile de poluanti nocivi, cum este cazul radonului sau a monoxidului de carbon si posibilitatile de dezvoltare a microorganismelor daunatoare sanatatii.

Cu toate ca aproape in orice cladire se impune prezenta unui sistem de ventilatie, cei mai multi dintre noi nu luam in calcul intotdeauna aceste aspecte, temandu-ne de costurile de investitie, procesul de instalare, consumul de energie, in loc sa ne temem de prezenta si pericolul poluantilor in lipsa acestui sistem.

De retinut!
Sistemul de ventilatie nu este echivalentul aparatului de aer conditiont. Un sistem profesionist de ventilatie presupune existenta unui filtru care sa „curete" aerul de factori poluanti, sa inlature umiditatea, iar prin egalarea presiunilor dintre aerul interior si cel exterior sa poate introduce aer proaspat fara senzatie de curent de aer.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment