Anul acesta, tema Zilei Mondiale a Apei este intitulată “Apa pentru oraşe -răspunzînd provocărilor urbane” şi are drept scop să atragă atenţia asupra importanţei calităţii apei.
Manifestările promovează necesitatea gestionării calitative şi cantitative a resurselor de apă, punând în adevărata lumină rolul, îndatoririle şi responsabilităţile noastre, ale tuturor, în întreţinerea, valorificarea şi protejarea resurselor de apă.
OMS pune un accent deosebit pe calitatea apei potabile, cât şi pe asigurarea necesarului zilnic al acesteia pentru fiecare locuitor al planetei. Apa potabilă reprezintă orice tip de apă în stare naturală sau după tratare folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţeaua de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente. La acestea se adaugă toate tipurile de apă folosite în industria alimentară (pentru fabricarea, procesarea, conservarea şi comercializarea produselor sau substanţelor destinate consumului uman) precum şi apa provenind din surse locale precum fântâni şi izvoare.
Deci, apa este un constituent esenţial al materiei vii, având rol deosebit în desfăşurarea tuturor proceselor vitale. Fără apă toate reacţiile biologice ar deveni imposibile.
În Republica Moldova, aprovizionarea cu apă constituie o problemă stringentă, deoarece sursele de apă sunt distribuite neuniform în teritoriu, iar calitatea ei în foarte multe cazuri nu corespunde standardelor naţionale existente. Concomitent, e necesar de menţionat ca atât dezvoltarea economică, cât şi sănătatea populaţiei în ţara noastră depind în mare masură de creşterea permanentă a deficitului resurselor acvatice.
Circa 45% din populatia Republicii Moldova nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă. Peste 50% este aprovizionată cu apă din sisteme mici - fântâni, izvoare. De regulă, acestea se alimentează din ape freatice. În ultimul timp, tot mai multă atenţie se acordă la exploatarea pânzelor de apă de profunzime (arteziene). Compozitia chimică a apelor subterane este foarte variată. În majoritatea cazurilor, apele au o mineralizare înaltă şi un surplus sau o carenţă considerabilă de elemente chimice, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei. Din punct de vedere al sănătăţii, cele mai mari probleme în Republica Moldova sunt condiţionate de concentraţiile excessive de niraţi, fluor, bor şi poluarea microbiană a apei de băut.
La omul adult apa reprezintă 65% din greutatea corporală. Cu cât organismul este mai tânăr, cu atât cantitatea de apă conţinută de el este mai mare.
La omul vârstnic cantitatea de apă ajunge la 55-60% din greutatea corporală. Cea mai mică cantitate de apă este conţinută în ţesutul adipos şi osos, iar cea mai mare cantitate în lichidele biologice.
Nevoia de apă pe 24 ore a unui adult este de aproximativ 2,0 litri, iar pierderile de apă ale organismului uman pe 24 ore se cifrează tot la aproximativ 2,0 litri (pierderi pe cale renală, piele, pulmon şi tub digestiv).
În afara apei folosite pentru nevoile pur fiziologice, omul foloseşte apa şi în multiple alte scopuri: menţinerea curăţeniei corporale, pentru călirea şi creşterea rezistenţei organismului, pentru nevoi gospodăreşti sau menajere (pentru curăţarea alimentelor, prepararea mâncărurilor, spălatul vaselor, întreţinerea igienică a locuinţei, a îmbrăcămintei şi încălţămintei etc.); astfel cantitatea optimă de apă pentru un om în 24 ore ar fi de 100 litri.
Colectivităţile umane utilizează mari cantităţi de apă, în diferite scopuri:
- nevoi urbanistice: pentru salubritatea publică, curăţenia străzilor şi pieţelor, stropirea spaţiilor verzi, ameliorarea climatului, pentru protecţia faţă de poluanţii atmosferici, sau pentru scopuri decorative şi arhitectonice.
- nevoi industriale : consumurile de apă pentru transportul materiilor prime, ca şi constituent al diverselor produse , apa de răcire, apa în diferite procese tehnologice, întreţinerea aparatelor şi ustensilelor etc.
- nevoi zootehnice: apa folosită la hrana animalelor, la curăţenia acestora, la salubritatea adăposturilor şi grajdurilor etc.
O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei reflectă şi comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Relaţia dintre curăţenia apelor şi sănătatea vieţii unui om, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi este bunivocă: sănătatea umană este influenţată de consumul unei ape de foarte bună calitate. În acelaşi timp, un comportament adecvat faţă de apă (cetăţenii nu aruncă deşeuri în apă, nu se evacuează ape uzate neepurate etc.) influenţează pozitiv calitatea apelor şi mai mult, nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei naţiuni.
În Republica Moldova, calitatea apelor este influenţată de sursele de poluare urbane, industriale şi agricole care evacuează cantităţi importante de poluanţi în resursele de apă, dar şi de comportamentul unor cetăţeni care aruncă deşeuri în apă sau în apropierea apelor. S-a estimat că, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali provin din marile aglomerări umane. Aceasta se datorează insuficienţei staţiilor de epurare sau lipsei de dotări la staţiile de epurare existente, la care se adaugă şi amploarea dezvoltării urbane din ultimii ani.
Statisticile OMS de la sfîrşitul mileniului trecut mentionau, că din 4 paturi de spital unul este ocupat de un bolnav de o boală transmisă prin apă. Agentii patogeni sunt coportaţi de apa consumată netratată sau insuficient tratată, apa potabilă transportată în condiţii improprii, apa contaminată folosită în scopuri menajere sau pentru scăldat, apele reziduale menajere insuficient tratate şi dezinfectate înainte de deversarea în circuitul natural. Principalii agenţi patogeni sunt Salmonella pentru febra tifoidă, Shigella pentru dizenteria bacilară, vibrionul holeric, Escherichia coli pentru enterocolita, virusurile poliomielitice, virusul hepatitei A, virusul febrei aftoase; Ascaris lumbricoides pentru ascaridioză, Triocephallus pentru triocefaloză.
Profilaxia necesită folosirea igienică a toaletelor, întreţinerea şi dezinfecţia lor adecvată, interzicerea folosirii apelor poluate la irigarea culturilor, uneori fierberea apei înainte de consum şi desigur, trierea bolnavilor şi a purtătorilor sănătoşi.
Republica Moldova, asemeni altor state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în Regiunea Europeană, şi-a asumat angajamentul să prevină şi să reducă în mod semnificativ morbiditatea şi mortalitatea prin boli gastrointestinale şi alte tulburări de sănătate, prin asigurarea unor măsuri adecvate de îmbunătăţire a accesului tuturor copiilor, atât la apa potabilă sigură şi la preţuri accesibile, cât şi la condiţii igienice adecvate.
Cu toate că Moldova, pînă în prezent, nu a elaborat acţiuni specifice orientate spre asigurarea accesului integral al copiilor la apă sigură şi sanogenă, Guvernul a aprobat documente de politici direcţionate spre ameliorarea accesului întregii populaţii la reţele de apeduct şi canalizare mai bune, precum şi spre asigurarea controlului calităţii apei potabile. Acestea au contribuit, într-o oarecare măsură, la remedierea sistemelor de distribuţie a apei potabile în instituţiile preuniversitare. O bună parte a zilei copiii se află în instituţiile şcolare, de aceea calitatea apei potabile şi condiţiile igienice din aceste localuri se implică efectiv în formarea stării de sănătate a copiilor.
Conform studiului privind accesul elevilor din şcoli la apa destinată consumului uman şi la condiţii igienice îmbunătăţite, sprijinit de UNICEF Moldova, copiii din toate (100%) instituţiile preuniversitare au acces liber la apa furnizată pentru consum uman. Peste 2/3 din şcoli utilizeaza ca surse de alimentare cu apă potabilă apeductele, iar cca. 1/3 - fântânile, izvoarele sau apa transportată cu cisterna. Doar şcolile din spaţiul rural folosesc pentru scopuri potabile ape din fântâni, izvoare sau transportate cu rezervorul, deoarece cca. 1/3 din acestea nu dispun de apeduct.
În pofida aşteptărilor, institutiile preuniversitare din Republica Moldova nu asigură accesul universal al copiilor la apă potabila sigură şi la condiţii igienice adecvate, constatare care vizează mai cu seamă copii din şcolile rurale. Elevii din şcolile rurale sunt cei expuşi mai frecvent la riscuri de îmbolnăvire din cauza consumului de apă nesigură şi a condiţiilor igienice precare din şcoli. În 1/3 din instituţiile preuniversitare, alimentarea cu apă potabilă se face din surse neprotejate şi expuse riscului de contaminare. In fiecare a 5-a şcoală din republică nu se respectă zona de protecţie sanitară pentru sursa de apă, 80 la sută din acestea fiind din sectorul rural.
Măsurile de asigurare a siguranţei şi conformităţii apei destinate consumului uman în instituţiile preuniversitare din Moldova sunt insuficiente, de vreme ce 61 la sută din elevi se expun unui risc de sănătate moderat sau major condiţionat de poluarea microbiană a apelor de consum şi de conţinutul excesiv de Nitraţi, Fluor şi Bor.
OMS intensifică activităţile spre soluţionarea problemelor legate de calitatea apei, canalizare şi sanitaţie, în cazul în care există boli şi lipsa de cunoştinţe, şi în cazul în care, datorită punerii în aplicare a activităţilor ar putea modifica substanţial situaţia în următoarele domenii:
- calitatea apei potabile;
- apa potrivită pentru scăldat şi înot;
- resursele de apă;
- monitorizarea asigurării cu apă de calitate şi canalizare;
- dezvoltarea de alimentare cu apă, canalizare şi igienă;
- utilizare a apelor uzate;
- boli asociate cu calitatea apei;
- deşeuri de asistenţă medicală;
- aspectele care apar în asigurarea cu apă potabilă şi boli infecţioase.
Având în vedere cele menţionate mai sus, apare întrebarea – care sunt condiţiile obligatorii pentru asigurarea unei ape potabile de calitate:
1. Protecţia sursei de apă potabilă. Cele mai afectate sunt apele freatice, care alimentează fântânile şi izvoarele, deoarece contaminarea este posibila prin infiltrarea apelor de suprafaţă, din latrine sau gropi de gunoi. Cele mai bine protejate de poluare microbiana sunt apele de profunzime. Deaceea trebuie de avut grijă ca sursa de apă să fie menţinută în ordine, ca sursele potenţieale de poluare să fie amplasate la o distanţă mai mare de 15m în cazul sondelor arteziene şi mai mare de 20m în cazul fântânilor freatice.
Masurile principale de protejare a apei în sursele centralizate sunt:
Sigilarea ermetică a capătului de captare (orificiul fântânii arteziene) racordat la conducta de apă sau rezervor;
Este important de a instala totul, astfel încât, să fie posibilă inspectarea tuturor garniturilor şi de a instala un robinet special pentru colectarea probelor necesare pentru investigaţii de laborator;
Deasupra fântânii arteziene este necesar de amenajat un pavilion special inaccesibil pentru persoanele străine.
2. Însuşirea unor cunoştinţe generale privind apa potabilă. Fiecare consumator trebuie să ştie, că apa potabilă:
a) Este limpede, fără miros, cu temperatura potrivită (7-11C) pentru a putea fi consumată cu plăcere.
b) Nu conţine microbi (ai febrei tifoide, febrei paratifoide, dizenteriei, diareei, hepatitei, etc.). Prezenta lor indica un grad de contaminare a apei (cu mase fecale din latrine, grajduri, gropi de gunoi, etc.)
c) Nu este nici dura, nici moale (o apa dura se recunoaşte după: la spălat săpunul nu face spumă; fierberea cărnii şi a legumelor este foarte lentă; iar pe suprafaţa interioara a vaselor de bucătărie, cazanelor, conductelor se observa depuneri).
d) Nu conţine multe substanţe anorganice atât în suspensie, cât şi dizolvate. Deşi nu sunt nocive, acestea oferă condiţii favorabile pentru înmulţirea microbilor.
e) Nu conţine substanţe toxice (plumb, arsen, seleniu, bor) existente în natură sau în sistemul de aprovizionare cu apă, precum şi substanţe toxice infiltrate din reziduurile industriale.
3. Informarea privind calitatea apei potabile consumate. În cazul în care nu sunteţi sigur dacă apa consumată este contaminată sau nu, adresaţi-vă operatorului sistemului de alimentare cu apă potabilă sau autorităţilor locale de sănătate publică şi solicitaţi informaţie privind conţinutul de nitraţi sau altor substanţe în apa din sursa de apă folosită sau sistemul de aprovizionare la care sunteţi conectat.
În cazul în care ştiţi, că apa utilizată este contaminată cu microorganisme, este necesar de a folosi apă fiartă atât la prepararea bucatelor cât şi pentru consum. De asemenea, este necesar de a prevedea instalarea unui dispozitiv pentru purificarea apei.
Implementarea sistemelor de purificare a apei potabile trebuie să se efectueze în primul rând în instituţiile de copii din localităţile unde calitatea apei nu corespunde după conţinutul de fluor şi nitraţi, deoarece copiii sunt cei mai vulnerabili la consumul apei ce conţine eceste substanţe în exces. În localităţi se va promova implementarea unor sisteme de purificare a apei potabile la sistemele municipale de apeduct bazate pe principii clasice de filtrare (filtre cu nisip, filtre cu cărbune activat, dezinfecţia apei), care vor fi gestionate de către operator.
Se recomandă pentru fiecare sistem de alimentare cu apă potabilă sau localitate să fie aprobat un Plan de siguranţă a apei potabile. Acesta va include efectuarea unor diverse măsuri ce pot fi îndeplinite de la sursă până la robinetul consumatorului, începând cu extragerea, metodele de tratare a apei şi continuând cu aplicarea masurilor orientate spre sursă, rezervorul sau conductele de apă. În continuare sunt descrise cinci etape de bază pentru menţinerea siguranţei apei potabile consumate:
1. Consultaţi autorităţile locale specializate.
2. Solicitaţi testarea periodică a calităţii apei.
3. Solicitaţi interpretarea şi explicarea, în mod clar, a rezultatelor testării.
4. Stabiliţi un program regulat de menţinere a fântânii; întocmiţi şi actualizaţi cu acurateţe un registru în acest scop.
5. Soluţionaţi orice problemă apărută.
AVEŢI GRIJĂ DE APĂ! Apa este un important factor de mediu din natură şi trebuie să fim conştienţi, că păstrându-i calităţile naturale ne păstrăm sănătatea noastră şi a mediului în care trăim. (Serviciul de presă CNSP)