Dintre metodele fiziologice aplicate mai frecvent în aprecierea acţiunii factorilor de mediu asupra organismului sunt: determinarea temperaturii corpului, temperaturii cutanate, transpiraţiei, modificările sistemului cardiovascular, ale aparatului respirator, sistemului nervos central.

Temperatura corpului se determină cu termometre maximale, de obicei, axilare, care arată starea de echilibru termic. Indicaţiile mai mari de normă (36,5-37°C) semnalează suprasolicitarea procesului de termoreglare.

Temperatura cutanată se determină cu ajutorul unor aparate care funcţionează după principiul termoelectric. Temperatura cutanată se cercetează mai des în zonele centrale (stern, frunte) şi cele periferice (partea dorsală a mâinii, piciorului).

Temperatura zonelor centrale (frunte, stern) este mai ridicată şi relativ constantă: 33-34°C, iar temperatura zonelor periferice este mai scăzută şi mai variabilă: 24-25°C. Egalarea temperaturii cutanate a zonei centrale şi periferice arată o încordare a procesului de termoreglare. Temperatura cutanată indică efectul ambianţei termice până la momentul transpiraţiei.

Transpiraţia este un mijloc de cedare a căldurii prin evaporare. Dacă temperatura este mai mică de 25°C în repaus, organismul nu transpiră, de la 25 până la 28°C - transpiră uşor, mai sus de 29°C transpiraţia creşte în funcţie de creşterea temperaturii. Mai sus de 35°C toată căldura cedată de organism se pierde numai prin evaporarea transpiraţiei, deoarece conducţia, convecţia şi radiaţia la egalarea temperaturii mediului şi corpului nu mai au loc.

Aparatul cardiovascular este influenţat de factorii microclimatici. Această influenţă este cercetată prin modificările frecvenţei pulsului, mărimea tensiunii arteriale etc. Frecvenţa pulsului este modificată când temperatura aerului va depăşi 28-29°C şi va creşte o dată cu creşterea temperaturii aerului.
Tensiunea arterială suferă dereglări numai la temperaturi înalte.

Aparatul respirator suferă modificări la temperaturi de peste 28-29°C, care se manifestă prin oscilaţii ale frecvenţei, ritmului şi amplitudinii mişcărilor respiratorii, ale ventilaţiei pulmonare.

Sistemul nervos central la acţiunea ambianţei termice suferă modificări care sunt depistate prin electroencefalografie, prin investigarea reflexelor condiţionate, prin teste senzoriale, psihomotorii etc.

La aprecierea acţiunii complexe a factorilor de mediu trebuie folosite, de rând cu metodele fiziologice obiective, metodele subiective.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment