Calamităţile naturale aduc complicaţii grave şi extrem de grave nu numai în plan psihologic şi social-economic, dar şi în cel epidemiologic. Încă multe secole în urmă observaţiile şi cercetările epidemiologice au constatat, că factorul hidric (acvatic) contribuie în mare măsură la răspîndirea multor boli infecţioase, în special a celor intestinale (febra tifoidă şi febrele paratifoide, dizenteria, gastroenterocolitele bacteriene şi virale, holera, hepatita virală A).

În deosebi calea hidrică de transmitere a acestor infecţii are o importanţă epidemiologică în urma ploilor torenţiale, provocînd dese ori izbucniri (erupţii) a unor boli intestinale. Aceste fenomene epidemiologice dramatice, care pot ajunge şi la declanşarea unor epidemii, se datorează mecanismului de transmitere a agenţilor acestor maladii – contaminarea apei potabile din apeducte şi fîntîni prin deteriorarea sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor şi revărsarea conţinutului lor.

În acest fel viiturile de apă înalt poluată cu agenţi biologici, inclusiv patogeni, contribuie în mare măsură nu numai la contaminarea surselor de apă potabilă, dar şi solului, legumelor, pomuşoarelor şi a multor altor obiecte nevegetabile din grădinile gospodarilor. Astfel de erupţii au fost înregistrate şi în Republica Moldova.
Recomandari antiepidemice pentru perioada de post inundatie
Ploile torenţiale din 26-27 august 1994 au inundat unele localităţi ale raionului Străşeni. În urma lor în or. Străşeni au fost inundate, defectate şi, ca urmare, bacteriologic contaminate apeductul şi 219 (74%) din cele 296 fîntîni de mină. Investigaţiile bacteriologice au constatat aceasta contaminare, inclusiv cu agenţi patogeni (Salmonella enteritidisi, Shigelle Sonne  şi Flexner, bacteriofagi şi colifagi).

În rezultatul acestei poluări peste 5 zile după ploile torenţiale (perioada de incubaţie) a început să crească morbiditatea prin dizenterie şi alte boli diareice acute (BDA). Dacă în 8 luni precedente în or. Străşeni au fost înregistrate 9 cazuri de dizenterie şi 61 BDA, apoi în următoarele 4 luni respectiv 195 şi 126 cazuri, indicele morbidităţii al dizenteriei crescînd de la l44,6 în 8 luni la 1009 la 100 mii populaţie şi al BDA – de la 307 la 633,7. În cazul hepatitei virale A (HVA) respectiv de la 1 caz la 72, la sfârşitul anului.

Astfel de erupţii au avut loc după ploi torenţiale şi în alte localităţi ale raionului. La poluarea biotică a fîntînilor a contribuit în mare măsură viiturile de apă, care duc cu ele din latrinele localităţilor agenţii patogeni de origine bacteriană şi virală. În consecinţa, factorul acvatic a prezentat un pericolul mare de infectare a populaţiei.

Ce putem aştepta în plan epidemiologic în urma ploilor torenţiale din ultimele zile, care au contribuit la revărsarea imensă a rîurilor Prut şi Nistru şi afluenţilor lor şi la inundarea masivă a circa 50 localităţi din 15 raioane ale republicii ? Avem doar un singur răspuns - consecinţele epidemiologice pot fi foarte grave. De menţionat, că situaţia epidemiologică prin HVA poate fi agravată mai mult de 2 factori epidemiologici naturali inevitabili: declanşarea creşterii sezoniere în perioada august-septembrie şi posibila declanşare a fazei de creştere a ciclului morbidităţii multianual.

Cei de făcut de a limita posibilele erupţii de boli infecţioase intestinale acute, ce măsuri antiepidemice necesită a fi de urgenţă întreprinse?

1.În plan comunitar:
  • aprovizionare populaţiei localităţilor inundate cu apă potabilă de calitate, în special cu apă îmbuteliată sau din izvoarele de cîmp neafectate de poluare biotică;
  • ţinînd cont că şighellele dezinterice supraveţuesc în apă pînă la 15 zile, iar virusul hepatitei virale A (HVA) şi vibrionul holeric - cîteva luni, e necesar interzicerea categorică a scăldatului, folosirea surselor acvative pentru irigarea pomuşoarelor, legumelor şi zarzavaturilor;
  • spălarea şi dezinfectarea riguroasă a apeductelor;
  • evacuarea apei şi nămolului din fîntînele comunale de mină cu dezinfectarea ulterioară a lor;
  • salubrizarea riguroasă a localităţilor, în special evacuarea nămolului de pe străzi şi din curţile instituţiilor preşcolare şi şcolare, cu interzicerea accesului copiilor pe teritoriile lor timp de circa 7-10 zile.
  • depozitarea nămolului evacuat în locuri speciale puţin accesibile populaţiei, în special a copiilor;
  • folosirea în instituţii preşcolare, şcolare şi de alimentaţie publică a apei fiartă nu mai puţin de 5 minute;
  • aprovizionarea instituţiilor preşcolare, şcolare şi de alimentaţi publică cu apă biotic nepoluată, săpun şi detergenţi pentru spălatul veselei, mîinelor  şi altor obiecte de folosinţă comună.
  • informaţia populaţiei prin reţelele de radio şi televiziune, prin presa locală privind situaţia epidemiologică şi necesitatea realizării măsurilor antiepidemice;
  • ca măsură anti-epidemică foarte eficientă este vaccinarea copiilor de vârsta 3-14 ani contra HVA;
  • depistarea precoce a bolnavilor şi spitalizarea lor;
  • depistarea contacţilor primari şi secundari şi supravegherea medicală a lor în caz de dizenterie – 7 zile, în caz de HVA – 30-35 zile;
  • după spitalizarea bolnavului – dezinfecţia terminală a focarului, inclusiv a fîntînei;
  • ne admiterea la instituţii preşcolare şi şcolare a persoanelor suspecte la boală şi a contacţilor pe perioada de supraveghere medicală.
2. În plan individual:
Cei circa 10 mii locuitori evacuaţi din satelor inundate se întorc şi se vor întoarce rînd pe rînd la gospodăriile lor, deteriorate parţial sau complet şi masiv poluate biotic, situaţie care pe lîngă marea durere sufletească pot provoca şi alte boli. În scopul evitării îmbolnăvirilor prin infecţii intestinale recomandăm:
  • asanarea riguroasă a ogrăzilor, cu îngroparea într-un colţ al grădinii departe de fîntînă sau evacuarea rezidurilor menajere în locuri speciale în afara localităţii;
  • evacuarea apei şi nămolului din fîntînile de mină rămase în stare
  • tehnică bună cu dezinfecţia ulterioară a lor;
  • repararea fîntînilor de mină deteriorate, curăţirea şi dezinfectarea lor ulterioară;
  • curăţirea şi dezinfectarea latrinelor prin clorinare intensă;
  • (evacuarea nămolului, rezidurilor menajere, curăţirea latrinelor se va efectua în încălţăminte înaltă (bote, cizme) şi de dorit, cu mănuşi de o singură folosinţă, care pot fi procurate în farmacii);
  • spălarea mîinelor cu săpun după lucrările gospodăreşti şi, în special, înainte de luarea mesei;
  • spălarea minuţioasă cu apă nepoluată (mai bine fiartă) a legumelor, pomuşoarelor, zarzavaturilor şi altor produse alimentare ce nu se supun prelucrării termice;
  • supravegherea zi de zi a sănătăţii membrilor familiei, în special a copiilor, şi în caz de declanşare a unor BDA, în special al dizenteriei (dureri în abdomen, scaun frecvent lichid  cu amestec de sînge şi mucoase, tenesme, febră nu prea mare) sau a hepatitei virale A (greţuri, vomă, lipsa poftei de mîncare, dureri în abdomen, în special în partea dreaptă, diaree sau constipaţie, febră nu prea mare, urină întunecată, mase fecale deschise (albiciase), tenesme sau constipaţii, îngălbenirea ochilor) trebuie cît mai urgent de adresat după ajutor medical;
  • în caz de spitalizare a suspectului sau bolnavului – fierberea veselei de bucătărie, a lingeriei bolnavului, dezinfecţia latrinei şi a fîntînii, informarea vecinilor cu supravegherea medicală a contacţilor;
  • interzicerea scăldatului copiilor în bazine acvatice, în special în rîuri şi rîuleţe;
  • participarea activă la asanarea şi menţinere în ordine igienică bună a localităţii.
Măsurile antiepidemice menţionate (şi altele recomandate) sînt bine cunoscute, inclusiv de o parte mare a populaţiei. Dar avem restanţe mari la conştientizarea şi realizarea lor în plină măsură. Chezăşia succesului în evitarea situaţiilor dramatice în domeniu menţinerii sănătăţii celor dragi constă în realizarea recomandărilor preventive şi antiepidemice.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

INFLUENCE ON HEALTH AND SOCIO-ECONOMIC EFFECTS OF DISEASE INCIDENCE OF CHICKENPOX IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Sofronie V. Negara S.С.)
28.11.2018

Research article
ORCID: 0000-0003-0614-3611;
ORCID:0000-0002-1007-1393;
Nicolae Testemițanu State University of Medicine and Pharmacy, Kishine [ ... ]

THE SOCIO-ECONOMIC IMPACT OF POST CARDIAC SURGERY PATIENTS WITH SEPTIC-PURULENT NOSOCOMIAL INFECTIONS (Nastas A.T.)
28.11.2018

Research article
ORCID: 0000-0002-3992-9242
Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Moldova
* Corresponding author (al [ ... ]

THE ANALYSIS OF HEALTH EDUCATION MEASURES CARRIED OUT TO PREVENT RESPIRATORY DISEASES IN REPUBLIC OF MOLDOVA (Bitlan S., Sofronie V.)
27.11.2018

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Moldova

KEYWORDS: health promotion, health education, mass-media information.  [ ... ]

ECONOMIC IMPACT OF MORBIDITY DUE TO POST-CARDIOSURGICAL SEPTIC-PURULENT NOSOCOMIAL INFECTIONS (SPNI) (Nastas A.)
27.11.2018

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Moldova

KEYWORDS: economic impact, post-cardiosurgical, septic-purulent nosoco [ ... ]

Cancerul tubar, afecțiune gravăCancerul tubar, afecțiune gravă
26.04.2018

Cancerul tubar reprezintă o formă rară de cancer ginecologic. Maladia este una foarte gravă, fiind uneori greu diagnosticată, urmată d [ ... ]

Assessment of the measures on health education in the field of infectious diseases for the population of the Republic of Moldova in 2006-2011 (Alina Druc, Vasile Sofronie)Assessment of the measures on health education in the field of infectious diseases for the population of the Republic of Moldova in 2006-2011 (Alina Druc, Vasile Sofronie)
26.04.2018

Background: The study of evaluating measures for health promotion and health education in the field of infectious pathologies done among the [ ... ]

Aspecte epidemiologice privind morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova (Negara Silvia, Sofronie Vasile)Aspecte epidemiologice privind morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova (Negara Silvia, Sofronie Vasile)
17.04.2018

A fost studiată și efectuată analiza epidemiologică a morbidității prin varicelă în Republica Moldova în perioada anilor 1985 - 201 [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment