Se produce prin inhalarea de gaze toxice, vapori sau aerosoli toxici (gaz metan, gaze lichefiate (în butelii), monoxid de carbon, bioxid de carbon, vapori de petrol sau de benzină, aerosoli de insecticide etc). In aceste cazuri înainte de a i se acorda primul ajutor, intoxicatul va fi îndepărtat din mediul toxic şi scos la aer curat, ori se va face aerisirea (ventilarea) puternică a încăperii.
b. Intoxicaţia pe cale digestivă
Este cea mai frecventă şi se datorează ingestiei substanţelor toxice din greşeală, din neatenţie sau datorită confuziei care se face cu substanţele comestibile păstrate în acelaşi loc (cămara de alimente). Astfel de intoxicaţii se întâlnesc frecvent la copiii mici (care nu cunosc pericolul intoxicaţiei) şi la bătrâni (care confundă sau nu văd bine etichetele).
Primul lucru care trebuie făcut în acest tip de intoxicaţie este eliminarea toxicului din stomac prin provocarea de vărsături. Nu se provoacă vărsături dacă persoana intoxicată este în comă, deoarece este posibil ca voma să-i pătrundă în căile respiratorii şi să-l asfixieze. Dacă totuşi, persoana respectivă varsă, va fi întoarsă cu capul într-o parte. După aceasta se face neutralizarea toxicului cu un antidot.
Iată câteva antidoturi care se pot lua pe cale bucală:
- cărbunele medicinal 10-20 comprimate sfărâmate şi luate odată sau în lipsă 4 linguri de cărbune de lemn pisat mărunt la o jumătate de litru apă;
- apă albuminoasă: 4-5 albuşuri de ou la o jumătate litru de apă;
- laptele: 0,5-1 litru.
Dacă de la ingestia toxicului s-au scurs mai mult de 4-6 ore şi acesta a trecut din stomac în intestin, atunci se va încerca eliminarea toxicului prin scaun dând intoxicatului un purgativ.
Cel mai bun mijloc de îndepărtare a toxicului din stomac este spălătura stomacală, dar acest procedeu nu-l poate face decât personalul medical. De aceea, în toate cazurile bănuite a fi intoxicaţii pe cale digestivă, accidentatul va fi transportat rapid la o unitate medicală (dispensar, policlinică, spital).
c. Intoxicaţia pe cale cutanată
Substanţa toxică pătrunde în organism prin piele şi mucoase. Acest incident se produce mai ales cu substanţe toxice lichide care se varsă pe piele sau pe îmbrăcăminte, precum şi cu aerosolii lichidelor pulverizate. În situaţia aceasta intoxicatul va fi îndepărtat rapid din mediul toxic, va fi dezbrăcat de hainele îmbibate cu substanţa respectivă şi va fi spălat din abundenţă cu apă simplă sau cu apă cu săpun, pe piele şi mucoase, după care se va şterge cu o cârpă înmuiată într-un neutralizant al toxicului respectiv. Apoi va fi îmbrăcat cu haine curate.
Eliminarea unor substanţe toxice se poate face prin urină. De aceea se vor da bolnavului multe lichide, până la 2 litri în 24 de ore: apă minerală, ceaiuri diuretice (cozi de cireşe, mătase de porumb, coada calului), Ceai diuretic. În acest caz intoxicatul trebuie observat dacă urinează suficient, căci în caz de intoxicare a rinichiului apa nu se mai elimină prin urină, fapt ce agravează situaţia bolnavului.
Unele substanţe chimice, cum sunt medicamentele, nu sunt toxice în dozele prescrise, dar dacă sunt luate în cantităţi mari ele provoacă intoxicaţia organismului. În acest caz se va proceda ca în cazul ingestiei oricărui toxic. În toate cazurile de intoxicaţii până la sosirea „Salvării", când se constată încetinirea sau oprirea respiraţiei se va proceda la respiraţie artificială, iar dacă este cazul la reanimarea cardiacă.
Persoana care transportă la spital sau însoţeşte intoxicatul, trebuie să informeze medicul despre ce substanţă este vorba, de cantitatea ingerată, cât timp a trecut de la contactul cu toxicul, precum şi ce măsuri de prim ajutor s-au luat.