Părul (prăsadul, Pyrus L.) este un arbore cu înălţimea de până la 20-30 m, cu coroana deasă, piramidală. Frunzele sunt ovoidale, scurt ascuţite la vârf, lucioase. Florile sunt albe sau roşiatice, adunate în corimb. Fructele invers-ovoide, alungite sau rotunde, suculente, de culoare galbenă-verzuie, uneori rumenite din partea însorită. Seminţele sunt mici, acoperite cu coajă brună. Înfloreşte în lunile aprilie-mai.
Fiind originar din Asia Centrală, de la poalele munţilor Himalaia, s-a răspândit atât spre răsărit, cât şi spre apus. Din răsărit, din China, părul a pătruns în Japonia, unde încă din secolul al Vlll-lea există dovezi de prezenţă a acestei culturi. Spre apus, de la poalele munţilor Himalaia, aria părului s-a lărgit spre Iran şi Caucaz, unde se cultiva cu circa 4000 ani î.e.n.
După seminţele de pere găsite în epoca noastră în locuinţele lacustre din Elveţia şi Italia, precum şi după frescele reprezentând pere, descoperite prin ruinele de la Pompei şi Herculanum, se poate deduce că la începutul erei noastre arealul ocupat de cultura părului continua să se lărgească.
Din Imperiul Roman, soiurile de pere au pătruns spre apus şi nord, unde în decursul secolelor următoare au ocupat un areal foarte întins în Franţa, Belgia, Anglia, Germania etc. În zilele noastre aria de cultură a părului ajunge la nord până la paralela 60°. În momentul de faţă se cunosc aproximativ 6 mii de soiuri de păr.
Există multe soiuri de păr cu perioada de maturitate eşalonată în timp (pere de vară, de toamnă, de iarnă) şi cu posibilităţi de păstrare îndelungată.
Părul, în comparaţie cu alte culturi pomicole, se cultivă demult pe pământurile Moldovei. Drept mărturie servesc numeroasele soiuri aborigene, care mai fi pot întâlnite în livezi. Soiurile de cultură s-au format prin selecţia permanentă („domesticirea") a părului sălbatic. În ţara noastră condiţiile de climă permit obţinerea unor producţii mari de pere de calitate, acestea ocupând locul doi după cele de măr.
Părul este o specie rezistentă la secetă, preferă soluri bogate în substanţe nutritive. Creşte cel mai bine în zonele cu climă temperată. Având o rădăcină bine dezvoltată, lungă, el îşi extrage apa din adâncuri, când solul la suprafaţă este uscat. Înmulţirea soiurilor de păr se face prin altoire în pepiniere, folosindu-se ca portaltoi copaci de păr sălbatic sau gutui.
Mărimea rodului pomilor de păr depinde în mare măsură de soi, de portaltoi, de schema de plantare şi mai puţin de forma coroanei. Cu cât pomii sunt plantaţi mai des, cu atât rodul de pe o unitate de suprafaţă este mai mare.
Perele conţin zaharuri (predomină levuloza), acizi organici, proteine, pectine, tanine, puţine lipide, vitaminele B1, B2, B5, B6, C, P, PP, caroten, multe săruri minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, fier, magneziu, sulf, zinc, cupru, mangan, iod). Fructele sunt de 2 ori mai bogate în săruri minerale decât merele, dar mai sărace în vitamine.
În medicina populară perele sălbatice întotdeauna au fost un produs valoros: fructele proaspete, coapte sau fierte, se foloseau ca uşor laxativ, stomahic, astringent, la tuse, astmă, malarie. Sucul perelor, compotul şi gelatina sunt un bun diuretic şi laxativ. Aceleaşi proprietăţi le are şi decoctul din pere cu ovăz.
Graţie levulozei, perele sunt recomandate în alimentarea bolnavilor de diabet. Bolnavii pot folosi: pere proaspete - 1 kg pe zi, înainte de mese, sau suc din pere - 2-3 căni pe zi, înainte de mese, sau fructe uscate - 40- 50 g la 1 l de apă (se fierbe o oră, obţinându-se o băutură răcoritoare, diuretică şi energetică).
Infuzia din frunze de păr se recomandă ca dezinfectant al căilor urinare. Fructele ajută în intoxicaţii cu ciuperci. Seminţele au acţiune antihelmintică.
În industria alimentară, din pere se produc fructe uscate, dulceaţă, gem, miere de fructe, compoturi, băuturi răcoritoare, cidru.
Trunchiul părului are culoare roşie-maro, fiind o preţioasă materie primă pentru construcţii, dar mai ales pentru producerea mobilei de calitate, instrumentelor muzicale, instrumentelor pentru desen (rigle), paturilor de arme etc. Părul este un arbore melifer.