Bama este o plantă erbacee, anuală, cu înălţimea de până la 1,5 m, asemănătoare cu bumbacul. Tulpina este dreaptă, groasă, ramificată, lignificată la bază, de culoare verde. Frunzele sunt mari, late, alterne, pubescente, lung-peţiolate.

Florile sunt mari, dispuse câte una la subsuoara frunzelor, de culoare galben-crem. Fructul este o păstaie de formă piramidală, cu 5-10 muchii şi vârf conic, de culoare verde în stare imatură, cu lungimea de până la 10-30 cm. Seminţele sunt rotunde, de culoare verde-închisă. Înfloreşte în lunile iunie-iulie.

Centrul de origine a bamei este Estul Asiei şi Africa, unde creşte în flora spontană. Cultivată în Egipt şi China cu 2000 de ani î.e.n., bama s-a răspândit şi în alte ţări. Cele mai întinse terenuri cultivate cu bame se află în Asia, în tropicele Africii, în America de Nord, în Grecia, în Turcia şi în toate ţările de pe ţărmul Mării Mediterane.

Bama este iubitoare de căldură şi foarte rezistentă la arşiţă. Preferă solurile fertile şi irigaţii regulate în perioada de secetă. Se înmulţeşte prin seminţe, temperatura optimă de germinare a seminţelor este de 20-22°C. Dacă sunt semănate la sfârşitul lunii aprilie, primele frunze apar peste 28-30 de zile. Îngrijirea constă din praşile, irigaţii şi combaterea buruienilor.

Păstăile cresc pe tufe ca fructele de ardei roşu. Ele se recoltează imature, în vârstă de 3-5 zile, când ating lungimea de 3-6 cm şi sunt acoperite cu perişori. Înainte de consum, păstăile se şterg cu un şerveţel şi li se rup capetele. Ele nu se păstrează mult, devin fibroase, se pot păstra doar câteva zile numai la temperatura de 0 -1°C.

Bamele conţin vitaminele complexului B, caroten, acid ascorbic, zaharuri, proteine, o substanţă străvezie mucilaginoasă, care le este de folos bolnavilor de gastrită şi celor cu ulcer stomacal şi duodenal. Decoctul şi extractul din fructe este folosit în cazuri de tuse, răceală.

Se consumă păstăile scurte (3-6 cm) şi bombate. Bamele sunt bune numai când sunt tinere, cu păstaia fragedă; cele bătrâne au învelişul tare (fibros, cu multă celuloză). De regulă, bamele se consumă proaspete, în salate sau fierte, înăbuşite, în sosuri şi supe, prăjite şi uscate. Din păstăile imature, după fierbere, se prepară conserve.

Se consumă şi seminţele, din care se gătesc supe de legume. Ele mai sunt folosite ca garnitură sau condiment, cele uscate se macină pentru făină, care se foloseşte în diverse mâncăruri. În faza de „lapte" sunt foarte gustoase, ca mazărea verde, iar în faza de maturitate se întrebuinţează ca surogat de cafea.

La fierbere, coaja bamelor elimină un suc cleios, mucilaginos (cele tinere, mai puţin), de aceea li se adaugă suc de lămâie sau oţet, care limpezeşte sucul eliminat de coajă. Păstăile aproape nu au gust, de aceea ele sunt întrebuinţate împreună cu alte legume sau condimente. Bamele sunt deosebit de gustoase cu ardei dulce şi cu tomate, cu carne sau peşte.

Pregătirea bamelor:1 kg de bame se fierb numai 5 minute în 1/2 I de apă clocotită cu 1/2 I de borş sau în 1 l de apă, cu 50 ml de oţet şi o lingură rasă de sare. Se lasă în apă încă 15-20 de minute, se limpezesc în mai multe ape, până când se curăţă de substanţa mucilaginoasă şi apoi se gătesc după reţetă.

Salată din bame: în bamele fierte se adaugă 3 linguri de untdelemn, pătrunjel mărunţit, piper negru măcinat, totul se amestecă, se pune pe farfurie şi se înfrumuseţează cu felii de tomate.
Bame cu ciuperci: într-o ulcică se pun 0,5 kg de bame, un pahar de ciuperci tăiate, un pahar de ceapă mărunţită, 8-9 căţei de usturoi, 0,5 pahar de untdelemn, 3 linguri de oţet, 3 linguri de apă, pătrunjel, sare şi piper negru. Totul se amestecă, iar deasupra se pun 3-4 tomate tăiate în roţi, se acoperă şi se dă la cuptor. Se serveşte la rece.

Bamele sunt plante textile. Recoltarea pentru fibre se face când planta începe să înflorească. Din fructele de bame se produce un clei care se foloseşte în medicină ca plasmă ce substituie sângele. Din rădăcini şi tulpini se produce clei, utilizat pentru limpezirea sucului din trestia de zahăr. În China acest clei este folosit pentru hârtie.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment