Varza de Savoia este o plantă bienală. În primul an formează o căpăţână, iar în al doilea - o tulpină floriferă şi produce seminţe. Frunzele, cu suprafaţa pronunţat gofrată, formează căpăţâna înfoiată, puţin densă. Ele sunt sesile, de culoare verde-gălbuie. Pe frunze se formează un strat ceros, care se şterge uşor. Forma căpăţânii poate fi sferică sau alungită, în funcţie de soi.

Se cultivă pentru căpăţânile formate din frunze gofrate, fine, cu gust plăcut. Această varză a fost cultivată din aceeaşi specie sălbatică, ca şi varza albă, în Italia, în oraşul Savoia, de unde s-a răspândit prin toată Europa, mai ales în Franţa.

Este o plantă rezistentă la frig şi secetă, se cultivă la fel ca varza albă, timpurie. După datele de analiză chimică, această cultură este mai bogată în substanţe biologic active decât cea albă. Proteinele sunt reprezentate de 2 ori mai mult, de asemenea şi acizii organici.

După conţinutul de vitamine B,C, K, E şi caroten, ea este cea mai bogată din toate speciile de varză. Mai conţine fermenţi, celuloză, săruri minerale, mai ales mult potasiu. Varza de Savoia este un produs dietetic care se consumă în stare crudă (salate) sau fiartă, prăjită, ca şi varza albă. Sarmalele din această specie sunt mai fine. Pentru murat nu se foloseşte.