Porumbarul (mărăcine, Prunus spinosa L) este un arbust foarte spinos, înalt de până la 1-3 m, cu tulpinile foarte ramificate şi cu scoarţa puţin crăpată, de culoare cenuşie.

Frunzele sunt eliptice sau ovale, glabre, uneori pufoase, dinţate pe margini, peţiolul are la bază două stipele. Florile sunt regulate, apar înaintea frunzelor, acoperind în întregime ramurile, pedunculii florii sunt glabri sau cu perişori, petalele sunt albe.
Porumbarul, cunoscut din vremuri indepartate
Fructele sunt drupe sferice, globuloase, lung pedunculate, vinete, brumate la maturitate, glabre, rămânând şi peste iarnă pe ramuri. Au un sâmbure învelit într-o pulpă suculentă verzuie, aderentă, cu gust astringent, uşor dulceag, devenind toamna, după o brumă sau geruri uşoare, comestibile. Înfloreşte în lunile aprilie-mai.

Planta era cunoscută din vremuri foarte îndepărtate. În săpăturile arheologice de pe teritoriul ţării noastre au fost găsiţi sâmburi de porumbel încă din epoca neolită.

Creşte pe soluri lutoase sau luto-argiloase, precum şi pe locuri pietroase. Se întâlneşte în zona de câmpie şi în cea de colină, în luminişuri şi la margini de păduri, pe terenuri necultivate, pe coaste pietroase, la marginea drumurilor şi a căilor ferate, formând tufişuri greu de trecut prin drajonii lor periferici. Înmulţirea se face şi prin sâmburi, iar formele horticole - prin altoire. S-au obţinut forme care servesc ca portaltoi pentru prun şi pentru alţi pomi fructiferi.

Florile şi fructele mature se folosesc în scopuri terapeutice. Florile se recoltează la începutul primăverii, pe timp frumos şi se usucă cât mai repede, pe cale naturală sau artificială, la o temperatură de +40°C.

Fructele se culeg toamna, prin octombrie-noiembrie, după căderea brumei. În această perioadă ele au cantitatea cea mai mare de zahăr. Este de preferat ca ele să fie uscate în cuptoare la o temperatură de +60°C.

Florile uscate au miros slab, specific. Fructele sunt lipsite de miros, iar gustul lor este dulceag-astringent. Conţin zaharuri, mai multă zaharoză şi levuloză, acizi organici, mai cu seamă malic, antociani, prunicianină, polifenoli, flavone, pectine, vitamina C, taninuri, gumerezine şi săruri minerale (fosfor, calciu, magneziu).

Florile porumbarului conţin glicozide cianogenetice şi glicokemferozide, flavone, kemferol, cvercetin, acizi organici, săruri de potasiu şi magneziu.

Datorită antocianozidelor, flavonoidelor, taninurilor şi fosfaţilor de calciu şi de magneziu, fructele au acţiune astringentă, sedativă, antiseptică, antidiareică şi se folosesc ca tonifiante pentru stomac, în cazuri de diaree, afecţiuni renale sau dischinezii biliare şi alte boli de rinichi şi vezică. Se administrează sub formă de decoct, câte 2-3 căni pe zi. Se mai recomandă ca dezintoxicant pentru bolnavii de uremie, gută şi artrită.

Florile îşi datorează proprietăţile terapeutice glicozidelor cianogenetice şi flavonoidelor pe care le conţin. Ele au proprietăţi diuretice şi laxative şi pot fi recomandate bolnavilor cu edeme şi cu tendinţă de constipaţie, au efect sedativ şi se recomandă în caz de insomnie. Sunt administrate sub formă de infuzie luată câte 2-3 căni pe zi.

Datorită compuşilor flavonici (kemferol şi cvercetin), florile au proprietăţi diuretice şi depurative. Ceaiul de flori şi fructe se mai utilizează contra tusei convulsive.

Esenţa din muguri de flori este folosită în homeopatie. Sucul din fructe proaspete se foloseşte pentru oprirea hemoragiei nazale.

Frunzele tinere, preparate sub formă de ceai, se folosesc ca laxativ şi uşor diuretic, pentru spălături ale cavităţii bucale.

Fructele de porumbar nu se consumă în stare proaspătă din cauza gustului lor astringent şi acru. Bobiţele sunt bune pentru înăcrirea borşurilor. Există unele biotipuri cu fructe mari, care se utilizează în alimentaţie, mai ales la prepararea băuturilor alcoolice.

Din ele se prepară dulceţuri, compot, cvas, oţet, produse marinate. În Franţa, fructele imature se marinează şi se consumă în alimentaţie ca surogat de măsline. Fructele uscate şi prăjite se folosesc ca surogat de cafea. Din porumbar se obţin diferiţi coloranţi: din scoarţă - negru, din sucul bobiţelor - galben, roşu, maro şi gri.

Tufişurile de porumbar, având o înrădăcinare bună, împânzesc solul şi-l protejează de eroziuni, de aceea se mai folosesc în calitate de garduri verzi. Porumbarul este un bun melifer.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment