Vasco da Gama (1460-1524) a fost exploratorul portughez care a descoperit ruta maritimă directă dintre Europa şi India, ocolind Africa.

Portughezii căutau această cale de acces încă de pe vremea prinţului Henric Navigatorul (1394-1460). În 1488, o expediție portugheză condusă de Bartolomeo Diaz ajunsese la Capul Bunei Speranţe şi-l înconjurase, apoi se întorsese în Portugalia.

Această realizare confirma speranţele regelui portughez legate de reușita îndelungatei căutări a unei căi maritime de acces spre India. Cu toate acestea, abia în 1497 s-a organizat expediția în Indii. În fruntea ei, regele l-a pus pe Vasco da Gama, un mic aristocrat născut în jurul anului 1460, la Sines, în Portugalia.

Da Gama a pornit în călătorie în ziua de 4 iulie 1497, cu patru vase şi un echipaj de o sută șaptezeci de oameni, care includea şi traducători pentru limba arabă. Expediția s-a îndreptat mai întâi spre Insulele Capului Verde. Apoi, în loc să urmărească linia de coastă a Africii, așa cum făcuse Diaz, da Gama a navigat aproape numai spre sud, departe, în Atlantic. A înaintat mult timp spre sud, apoi s-a întors spre est, să ajungă la Capul Bunei Speranțe. A fost o rută mai rapidă decât cea a lui Diaz, dar mai îndrăzneață şi periculoasă. Pe acest traseu, vasele lui da Gama nu au atins uscatul timp de nouăzeci şi trei de zile - de două ori şi jumătate mai mult decât vasele lui Columb!

Da Gama a înconjurat Capul Bunei Speranţe pe 22 noiembrie, apoi a pornit spre coasta de est a Africii. În drum spre nord, s-a oprit în câteva oraşe musulmane, inclusiv Mombasa şi Malindi din Kenia de azi. În Malindi a angajat un indian care l-a pilotat timp de douăzeci şi trei de zile prin Marea Arabiei, către India. Pe 20 mai 1498, după zece luni de la plecarea din Portugalia, da Gama a sosit la Calicut, cel mai important centru comercial din sudul Indiei.

La început, conducătorul hindus al Calicutului, Zamorin, l-a întâmpinat cu bunăvoinţă pe da Gama. Ulterior însă, a fost dezamăgit de darurile ieftine oferite de navigatorul portughez. Acest fapt, coroborat cu ostilitatea negustorilor musulmani care dominaseră până atunci rutele comerciale din Oceanul Indian, l-au împiedicat pe da Gama să încheie un tratat comercial cu Zamorin. Totuşi, la plecarea din Calicut, în august, da Gama îşi încărcase nava cu mirodenii şi câţiva indieni, pentru suveranul său.

Călătoria spre casă s-a dovedit mai grea decât la dus. A avut nevoie de aproape trei luni să traverseze Marea Arabiei, răstimp în care o parte din echipajul său a murit de scorbut. În final, numai două din corăbii s-au întors acasă. Prima a ajuns în Portugalia pe 10 iulie 1499, iar cea a lui Vasco da Gama peste două luni. Doar cincizeci şi cinci din oamenii săi - mai puţin de o treime din echipajul iniţial - au supravieţuit călătoriei. Cu toate acestea, când da Gama s-a întors la Lisabona, pe 9 septembrie 1499, atât el, cât şi regele au considerat că expediţia fusese încununată de succes.

Şase luni mai târziu, regele portughez a trimis o expediţie sub comanda lui Pedro Alvares Cabrai. Acesta a ajuns în India, a descoperit în drumul său Brazilia (deşi unii istorici consideră că fusese descoperită mai demult, de alţi exploratori portughezi) şi s-a întors în Portugalia cu o mare cantitate de mirodenii. Dar o parte din oamenii lui Cabrai fuseseră ucişi la Calicut, aşa că, în 1502, Vasco da Gama a fost trimis din nou acolo, într-o misiune de pedepsire, în fruntea unei flote formate din douăzeci de corăbii.

Da Gama a dat dovadă de o mare cruzime în această expediţie. În largul coastei indiene a atacat o corabie arabă şi, după ce i-a luat încărcătura, însă nu şi pasagerii, i-a dat foc pe mare. Toţi cei aflaţi la bord - şase sute de oameni, inclusiv femei şi copii - au ars de vii. Când a ajuns la Calicut, da Gama l-a somat pe Zamorin să alunge toţi musulmanii din port. Văzând că ezită, da Gama a ucis şi măcelărit treizeci şi opt de pescari hinduşi, apoi a bombardat portul. Furios, dar neajutorat, Zamorin s-a supus. În drum spre casă, da Gama a fondat nişte colonii portugheze în estul Africii.

În semn de recunoştinţă pentru comportarea lui da Gama regele Portugaliei i-a dăruit titluri, proprietăţi, bani şi alte bunuri. Da Gama nu s-a mai întors în India până în 1524, când noul rege portughez l-a numit vicerege. La câteva luni de la sosirea sa în India, s-a îmbolnăvit şi, în decembrie 1524, a murit. Ulterior, familia l-a reînhumat la Lisabona. Da Gama a fost căsătorit şi a avut şapte copii.

Principala semnificaţie a călătoriei lui Vasco da Gama o constituie faptul că a deschis o rută maritimă directă între Europa, India şi Orientul Îndepărtat, de care au beneficiat multe alte ţări.

Ca rezultat imediat, descoperirea sa a avut un puternic impact asupra Portugaliei. Dobândind controlul noii rute comerciale către est, acest regat sărac de la periferia lumii civilizate a devenit în curând unul dintre cele mai bogate state europene. Portughezii şi-au clădit repede un imperiu colonial în ţările Oceanului Pacific.

Aveau baze militare în India, Indonezia, Madagascar, pe coasta estică a Africii şi prin alte locuri din acea zonă, ca să nu mai amintim de posesiunile lor din Brazilia şi de imperiul colonial portughez din vestul Africii, care începuse deja să ia amploare înainte de călătoriile lui Vasco da Gama. Portughezii au reuşit să păstreze câteva din aceste colonii până în ultima jumătate a secolului al XX-lea.

Prin deschiderea unei noi rute comerciale către India, Vasco da Gama a dat o mare lovitură negustorilor musulmani care controlaseră până atunci traseele comerciale din Oceanul Indian. Încet, încet ei au fost înlocuiţi de portughezi. Chiar şi traseele comerciale terestre din India în Europa şi-au pierdut importanţa, pentru că drumul pe mare în jurul Africii era mai puţin costisitor. Acest fapt i-a afectat pe turcii otomani şi oraşele comerciale italiene (Veneţia, de exemplu), care deţinuseră până atunci supremaţia comerţului estic. Dar, pentru restul Europei, aceasta a însemnat o ieftinire a mărfurilor din Orientul Îndepărtat.

Dar cel mai puternic impact al călătoriei lui Vasco da Gama nu s-a manifestat asupra Europei sau Orientului Mijlociu, ci mai degrabă asupra Indiei şi Asiei de Sud-Est. Înainte de 1498, India fusese izolată de Europa, singurele influenţe străine venind dinspre nord-est. Iată însă că expediţia lui da Gama a adus India în contact direct cu civilizaţia, prin intermediul rutelor maritime.

Influenţa şi puterea europenilor au crescut în mod constant în India, astfel încît, în ultima jumătate a secolului al XlX-lea, întregul subcontinent devenise colonia coroanei britanice. (Este de remarcat faptul că atunci, pentru prima oară în istorie, India a fost unită sub un singur conducător.)

Cât despre Indonezia, aceasta a căzut mai întâi sub influenţă europeană, apoi a fost dominată complet de Europa. Abia la sfârşitul secolului XX şi-a recăpătat autonomia.

Singura persoană cu care poate fi comparat Vasco da Gama este Cristofor Columb. În unele privinţe comparaţia îl favorizează pe da Gama. Călătoria lui, de exemplu, s-a dovedit mult mai spectaculoasă. S-a întins pe o distanţă mult mai mare, atât în timp, cât şi în spaţiu - de fapt a fost de trei ori mai lungă decât cea a lui Columb! Şi a necesitat o iscusinţă deosebită. (Columb, oricât s-ar fi abătut de la cursul lui de navigaţie, tot ar fi descoperit Lumea Nouă, în timp ce da Gama ar fi putut foarte uşor să nu observe Capul Bunei Speranţe şi să se rătăcească în Oceanul Indian.) Ba mai mult, spre deosebire de Columb, da Gama a reușit să ajungă la destinația dorită.

Se poate argumenta, bineînţeles, că Vasco da Gama nu a descoperit o nouă lume, ci a făcut doar legătura dintre europeni şi o regiune deja populată. Dar acelaşi lucru este valabil şi în cazul lui Columb.
Călătoriile lui Columb au avut un impact uriaş asupra civilizaţiilor preexistente în emisfera vestică, iar cele ale lui da Gama au transformat civilizaţiile Indiei şi Indoneziei. În aprecierea importanţei lui Columb şi a lui da Gama, trebuie să ţinem seama de faptul că, deşi America de Sud şi de Nord se întind pe o suprafaţă mult mai mare, India are o populaţie care depăşeşte toate ţările emisferei vestice la un loc!

Cu toate acestea, este evident că influenţa lui Columb a fost mult mai mare decât cea a lui Vasco da Gama. Regele portughez hotărâse să organizeze această expediţie cu mult înainte de a-l numi pe Vasco da Gama în fruntea ei. În schimb, Columb poartă întreaga responsabilitate pentru expediţia sa. A reuşit de unul singur să o convingă pe regina Isabella să-l finanţeze. În absenţa lui Columb, Lumea Nouă ar fi fost descoperită mult mai târziu şi de altă ţară europeană.

Pe de altă parte, dacă n-ar fi existat Vasco da Gama, regele portughez ar fi pus alt om în fruntea expediţiei. Şi, chiar dacă acesta s-ar fi dovedit un incompetent şi ar fi dat greş, portughezii tot nu ar fi renunţat la ideea de a găsi o rută directă spre India, mai ales că erau atât de aproape de succes. Ţinând seama de existenţa coloniilor portugheze pe coasta de vest a Africii, este puţin probabil ca o altă naţiune europeană să fi avut şansa de a ajunge în India înaintea Portugaliei.

Pe de altă parte, influenţa europeană asupra Indiei şi Orientului Îndepărtat nu a fost atât de copleşitoare ca aceea exercitată asupra emisferei vestice. Civilizaţia Indiei a suferit, într-adevăr, unele modificări provocate de contactul cu vestul, dar, în câteva decenii de la călătoria lui Columb, principalele civilizaţii ale Lumii Noi au fost practic distruse. Iar India nu se poate compara cu Statele Unite create în emisfera vestică.

La fel cum lui Cristofor Columb nu-i revine întreaga responsabilitate pentru evenimentele care s-au produs în emisfera vestică, nici Vasco da Gama nu-şi poate aroga meritul pentru rezultatele influenţei europene din est. Vasco da Gama reprezintă doar o verigă din lungul lanţ care-i include pe Henric Navigatorul, pe mulţi alţi exploratori portughezi ai coastei de vest a Africii, pe Bartolomeo Diaz; pe da Gama însuşi; pe succesorii săi (cum ar fi Almeida şi Alfonso de Albuquerque) etc.