Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923), descoperitorul razelor X, s-a născut în 1845, în oraşul Lennep din Germania. În 1869, şi-a luat doctoratul la Universitatea din Zurich. În următorii nouăsprezece ani, Rontgen a lucrat la mai multe universităţi, dobândind treptat faima unui excepţional om de ştiinţă. În 1888, a fost numit profesor de fizică şi director al Institutului de Fizică al Universităţii din Wurzburg. Acolo, în 1895, Rontgen a realizat epocala descoperire care i-a adus celebritatea.

În ziua de 8 noiembrie 1895, Rontgen făcea experimente cu raze catodice. Acestea constau în fascicule de electroni. Fasciculul este produs prin aplicarea unei tensiuni înalte între electrozii plasaţi la capetele unui tub de sticlă din care a fost extras aproape tot aerul.

Razele catodice nefiind foarte penetrante, sunt stopate aproape în întregime în câţiva centimetri de aer. În cadrul acestui experiment, Rontgen acoperise complet tubul catodic cu hârtie opacă groasă, astfel încît, dacă se pornea curentul electric, din tub să nu răzbată nici un fel de lumină.

Totuşi, când Rontgen a dat drumul la curent în tubul catodic, a fost surprins să constate că un ecran fluorescent aflat pe o masă alăturată a început să strălucească, de parcă ar fi fost luminat. El a oprit curentul, iar ecranul (acoperit cu platino-cianură de bariu, o substanţă fluorescentă) a încetat să mai lumineze. Deoarece tubul catodic era complet acoperit, Rontgen a înţeles repede că din tub trebuie să iasă o formă invizibilă de radiaţie, atunci când se pornea curentul. Din cauza naturii misterioase a acesteia, el a numit radiaţia invizibilă „raze X" - X fiind notaţia matematică uzuală a necunoscutelor.

Stimulat de descoperire, Rontgen a renunţat la celelalte cercetări şi s-a concentrat asupra investigării proprietăţilor razelor X. În câteva săptămâni de muncă asiduă, el a descoperit următoarele:

1) Sub acţiunea razelor X, emit lumină fluorescentă şi alte substanţe, nu numai platino-cianura de bariu.
2) Razele X pot să pătrundă prin multe materiale opace la lumină obişnuită. Rontgen a remarcat îndeosebi faptul că razele X pot să treacă şi prin ţesutul muscular, dar sunt oprite de oase.
3) Razele X se propagă în linie dreaptă; spre deosebire de particulele încărcate electric, razele X nu sunt deviate în câmp magnetic.

În decembrie 1895, Rontgen a scris primul său articol despre razele X, care a suscitat un viu interes. În câteva luni, sute de oameni de ştiinţă au început să studieze razele X, iar în aproximativ un an au apărut în jur de o mie de lucrări pe această temă! Unul dintre savanţii ale căror cercetări au pornit de la descoperirea lui Rontgen a fost Antoine Henri Becquerel. Acesta, deşi intenţiona să studieze razele X, a descoperit din întâmplare un fenomen chiar mai important, radioactivitatea.

În general, razele X sunt generate atunci când electronii cu energii ridicate lovesc o ţintă. Razele X nu constau în electroni, ci sunt unde electromagnetice. Prin urmare, ele seamănă cu radiaţia vizibilă, adică cu lumina, cu excepţia faptului că lungimea de undă a razelor X este mult mai mică.

Cea mai cunoscută aplicaţie a razelor X o constituie, desigur, folosirea lor în diagnosticele medicale şi stomatologice. De asemenea, se întrebuinţează în radioterapie, pentru distrugerea tumorilor maligne sau pentru oprirea creşterii lor. În afară de aceasta, razele X au şi multe aplicaţii industriale. Astfel, ele pot fi folosite pentru detectarea defectelor ascunse. Razele X sunt utile în multe domenii ale cercetării ştiinţifice, de la biologie la astronomie. În plus, ele au oferit oamenilor de ştiinţă foarte multe informaţii legate de structura atomică şi moleculară.

Lui Rontgen îi revine în exclusivitate meritul descoperirii razelor X. El a lucrat singur şi şi-a fructificat în mod strălucit descoperirea. Mai mult, descoperirea sa s-a dovedit a fi un important stimul pentru Becquerel şi alţi oameni de ştiinţă.

Cu toate acestea, nu trebuie să supraestimăm importanţa lui Rontgen. Aplicaţiile razelor X sunt, desigur, foarte utile, dar nu se poate spune că au transformat întreaga noastră tehnologie, aşa cum a făcut-o descoperirea inducţiei electromagnetice de către Faraday. De asemenea, nu se poate afirma că descoperirea razelor X a avut o importanţă fundamentală pentru teoriile ştiinţifice. Razele ultraviolete (ale căror lungimi de undă sunt puţin mai mici decât cele ale luminii vizibile) erau cunoscute de aproape un secol. Deci existenţa razelor X - care sunt similare cu cele ultraviolete, cu excepţia lungimii de undă mai mici - corespunde cunoştinţelor fizicii clasice.

Rontgen nu a avut copii. Totuşi, el şi soţia sa au adoptat o fetiţă. În 1901, Rontgen a primit Premiul Nobel pentru fizică, inaugurând seria acestor înalte distincţii. A murit la Munchen, în 1923.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment