Wilhelm de Orania, zis Taciturnul (1533-1584). Duce german, „stathuder" al Olandei din 1576 pana la sfarsitul vietii.
„Printul saracilor" si „tatal patriei" olandeze
Acest aristocrat purta la gat lingura de lemn, simbolul revoltei poporului sarac din Tarile de Jos impotriva jugului spaniol. Prin actiunea sa a unit o natiune care isi cauta un stat.
In Tarile de Jos, ocupate de spanioli datorita mostenirilor dinastice, catolicismul nu era mai apreciat decat in Germania, in ciuda eforturilor lui Carol Quintul si ale fiului sau Filip II, Olanda era tentata mai degraba de protestantism sub forma sa calvinista. in partea flamanda si in Brabant, profund afectate de un puternic sentiment national si o ura puternica pentru catolicii straini, revolta a distrus 400 de biserici. Represiunea a fost severa si oarba. Tarile de Jos s-au ridicat atunci la lupta impotriva spaniolilor.
Rebel fara voie
In fata furturilor Inchizitiei si a soldatilor ducelui de Alba, trimis de Filip II, un duce german, Wilhelm de Nassau, print de Orania, adept al doctrinei luterane, a luat conducerea insurgentilor pe care guvernantii imperiului i-au numit, dispretuitor, „coate-goale".
La origine, Wilhelm Taciturnul (ale carui taceri erau luate drept momente de reflectie profunda) era un demnitar numit de imparatul Spaniei, insa el dezaproba politica autoritara a catolicilor intr-o tara in care protestantii reprezentau partea cea mai dinamica a populatiei urbane si partea cea mai hotarata a taranilor infuriati.
Nasterea unei natiuni
Doi dintre prietenii sai, contele de Horn si contele de Egmont, foarte populari in Tarile de Jos, au fost executati de spanioli. Wilhelm a reusit sa scape si a organizat „saracii din paduri" (taranii din interior) si „saracii de pe mare" (marinarii si orasenii de pe coasta) intr-o armata eficace, capabila sa provoace pierderi grave trupelor de ocupatie. in 1576, a fost numit stathuder al provinciei Zeeland, al Olandei si al Utrehtului. Trei ani mai tarziu insurgentii, reuniti la Gand, l-au pus in fruntea celor saptesprezece provincii unite.
O tara noua, chemata la infaptuirea unui maret viitor european, apoi mondial, tocmai se nastea, datorita personalitatii exceptionale a unui print umanist din convingere si rebel din necesitate.
Ostatici
Spaniolii aveau obiceiul sa-i duca in captivitate pe fiii demnitarilor din tarile cucerite, pentru a face presiuni asupra familiilor lor. Wilhelm a fost unul dintre acesti ostatici si a fost educat in mare parte in Spania.
Fiul sau a fost la randul lui rapit de armatele imperiale in momentul in care spaniolii il declarau pe stathuder in afara legii si ofereau un pret pentru capturarea lui. Acest fiu nu a revenit in Olanda decat dupa o lunga negociere, dar nu a domnit niciodata.