Economistul, istoricul şi sociologul american Robert Fogel s-a născut în anul 1926, la New York. După absolvirea şcolii medii, el şi-a făcut studiile la trei Universităţi: Corneli, G. Hopkins şi Columb. În plus la activitatea profesorală, el s-a încadrat într-o activitate ştiinţifică profundă şi de mare anvergură în domeniul economiei, istoriei economice, demografiei şi statisticii.

Fondul de idei ale lui Robert Fogel se înscrie în spaţiul intercelular al economiei, istoriei economice, demografiei şi statisticii. Fogel este unul dintre puţinii economişti, care a reuşit să utilizeze teoria economică şi metodele cantitative, exprimate prin modele economico-matematice, la descrierea evenimentelor istorice ale trecutului, ale căror rezultate i-au permis să înţeleagă mai bine prezentul şi să dezvăluiască viitorul. Primele lucrări “timide” în domeniul istoriei transportului feroviar al S.U.A. l-au transferat pe Fogel în aria generalizărilor vaste în domeniul cercetării istoriei economice ca atare.

E locul de menţionat că, în anii 1957-1958, în S.U.A. a apărut un curent economic în frunte cu doi tineri savanţi - Alfred Conrad şi John Mayer, care şi-au pus scopul de a transcrie “pe curat” istoria economică (şi nu numai economică, dar chiar istoria generală a S.U.A.), cu ajutorul modelelor statistico-matematice la analiza cifrelor, faptelor şi evenimentelor istorice. Acest grup de savanţi a fost botezat cu numele “noii istorici economişti” sau “cliometrişti” - cuvânt hibrid, format din numele zeiţei istoriei Clio şi denumirea noii ştiinţe economice - econometrie. Noua ştiinţă, creată de ei, a fost numită cliometria.

Această ramură a ştiinţei şi-a găsit vreo câteva sute de adepţi economişti, care şi-au consacrat activitatea anume acestui domeniu. Concepţiile elaborate de cliometrişti pot fi calificate drept o reacţie de protest contra mutaţiilor tehnologice, care au luat o mare amploare în dezvoltarea economică a S.U.A. Ei au pus la îndoială necesitatea construcţiei căilor ferate pentru valorificarea Apusului Îndepărtat. În operele lor ştiinţifice, ei au ajuns până la negarea rolului războiului civil din S.U.A la industrializarea ţării.

Robert Fogel a împărtăşit ideile cliometriştilor şi şi-a pus ca scop revizuirea concepţiilor oficiale, referitoare la sistemul sclavagist, care a dominat timp de două secole în sudul Statelor Unite ale Americii. În anul 1974, Fogel, împreună cu profesorul de economie şi istorie Engerman, a editat o monografie în două volume, intitulată “Timpul încercărilor”.

Primul volum al acestei monografii se numeşte “Economia sclavagistă a negrilor americani” şi conţine un atac cavaleresc înverşunat asupra interpretării tradiţionale a problemei sclavagiste, accentuînd, în acelaşi timp, că ei nu vor să animeze nicidecum sistemul sclavagist demult dispărut. Noii istorici economişti au fost cuprinşi de pasiunea de a demasca concepţia, conform căreia negrii americani, chipurile, nu au avut cultură, dezvoltare economică şi socială proprie, timp de 250 de ani de viaţă şi activitate pe pământul american.

În lucrarea lor, autorii arată că la sudul S.U.A., înainte de războiul civil, multe familii ale negrilor aveau o bunăstare mai înaltă decât unele familii ale cetăţenilor albi. Analiza minuţioasă, efectuată de autori în monografia citată, demonstrează că eficacitatea economică a muncii sclavagiste pe plantaţiile sudului S.U.A. adeseori era mai înaltă decât sistemul bazat pe munca ţăranilor liberi (fermierilor), care exista la nordul S.U.A.

Fogel a arătat, printre altele, că munca sclavagistă era destul de rentabilă pentru sclavagişti (coeficientul productivităţii muncii la sud era mai mare cu 9,2% faţă de acelaşi indice la nord). De aceea sclavagiştii nu doreau să renunţe la munca sclavilor şi războiul dintre Nord şi Sud, dintre stat şi sclavagişti, dintre lege şi dezmăţ a fost, pur şi simplu, inevitabil. Războiul civil s-a încheiat cu victoria Nordului sau, să-i zicem aici, cu victoria legii.

Volumul al doilea al monografiei, intitulat “Dovezi şi metode”, conţine precizări, comentarii, explicaţii la acele căi metodologice ce ţin de matematică, statistică, econometrie. Tot aici se întâlnesc şi metode noi cliometrice de dovezi ale acelor situaţii şi argumente, care au fost expuse de autori în primul volum.
Tot în volumul al doilea pot fi întâlnite o sumedenie de scheme, grafice, tabele, hărţi, îndrumare bibliografice, liste ale izvoarelor şi suplimentelor. Volumul al doilea oglindeşte şi nişte tendinţe noi, vizând difuzarea ştiinţei economice în diferite ramuri ale ştiinţelor sociale: dreptul, sociologia, politologia, religia etc., caracteristice pentru laureaţii Premiului Nobel.

Fogel a menţionat: “La finele anilor ’50, s-a terminat izolarea ştiinţelor umanistice şi în domeniul istoriei economice, care a efectuat o invazie activă nu numai în politologie şi sociologic, dar şi în statistică, matematică, informatică, modelarea matematică, programarea computerizată a comportamentului uman. De aici a pornit şi s-a consolidat contradicţia dintre cliometrişti şi umanişti sau tradiţionalişti.

Prin intermediul monografiei vizate, Fogel s-a evidenţiat din rândul cliometriştilor, devenind lider apreciat al istoricilor-economişti, numiţi cliometrişti.

Opera lui Robert Fogel a fost apreciată la justa sa valoare de către Fondul Nobel şi Comitetul Nobel, decernându-i-se Premiul Nobel în domeniul economiei pe anul 1993, pentru utilizarea teoriei economice şi a metodelor cantitative la descrierea evenimentelor istorice, creând bazele unei ştiinţe noi - cliometria, apreciată ca o nouă istorie economică, bazată pe o profundă analiză statistică.

Noua ştiinţă - cliometria - îşi croieşte drum printre ştiinţele economice, istorice şi sociale, îmbogăţindu-le cu idei proaspete de ultimă oră.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment