Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (n. 965 - d. 1039), a fost savant arab (sau persan, dupa alti autori). Printre domeniile in care a adus contributii, putem enumera: filozofia, teologia, matematica, fizica, astronomia, optica, anatomia, oftalmologia si multe altele (stiinta in general).

S-a nascut in Basra si a fost educat la Bagdad. Isi incepe cariera stiintifica in orasul natal. Este convocat de califul Al-Hakim, pentru a realiza un proiect de regularizare a Nilului, care inunda Egiptul an de an.

Misiunea lui Alhazen nu a dat niciun rezultat si, deoarece califul era furios datorita esecului, Alhazen se preface ca este bolnav psihic. Este nevoit sa ramana intr-un fel de arest (de fapt califul ii acorda "ingrijire") o buna perioada de timp, pana in 1021, cand moare Al-Hakim. In aceasta perioada, Alhazen scrie celebrul sau tratat de optica.

Mai tarziu, Alhazen calatoreste in Spania, unde intreprinde diverse cercetari stiintifice, carora le-a dedicat diverse carti.

In lucrarea sa, Risala fi’l-makan ("Tratat asupra locului"), Alhazen critica conceptia lui Aristotel in problematica spatiului, a locului (topos). Fizica lui Aristotel considera locul ca fiind o limitare bidimensionala a obiectului continut. Dimpotriva, Al-Hazen demonstreaza ca locul ("al-makan") este imaginea tridimensionala a spatiului vid dintre suprafetele interioare ale corpului, aratand astfel ca locul este strans legat de spatiu, anticipand conceptia lui René Descartes din lucrarea sa Extensio scrisa cu 6 secole mai tarziu.

Ulterior, in Qawl fi al-Makan ("Discurs asupra locului"), Al-Hazen realizeaza o geometrizare a spatiului, demers criticat de Abd al-Latif (sustinator al lui Aristotel) in lucrarea acestuia, Fi al-Radd ‘ala Ibn al-Haytham fi al-makan ("Respingere a spatiului lui Al-Hazen").

Al-Hazen a fost unul dintre marii sustinatori ai islamismului sunit, creat de scoala lui Al-Ash'ari, in opozitie cu cel siit. Si Al-Hazen a scris despre teologia islamica, in care discuta despre profetii si elaboreaza un sistem filozofic prin care sa discearna profetiile false de cele adevarate.

Al-Hazen abordeaza religia islamica cu scepticismul specific omului de stiinta. Daca omul este din nastere imperfect (numai Allah fiind perfect), atunci, pentru revelarea adevarului si dezvaluirea misterelor naturii, nu trebuie sa ne bazam pe parerile noastre, ca simpli muritori, trebuie sa lasam Universul sa vorbeasca despre el insusi.

Al-Hazen este continuatorul operei lui Euclid si Thabit ibn Qurra. Sistematizeaza capitolele sectiuni conice si Teoria numerelor, se ocupa si de geometria analitica si de conexiunile dintre algebra si geometrie.

Lucrarile sale matematice au influentat geometria lui René Descartes si calculul infinitezimal al lui Isaac Newton.

Al-Hazen dezvolta geometria analitica, stabilind astfel legatura dintre geometrie si algebra. De asemenea, a descoperit formula sumei primelor 100 de numere naturale (pe care, mai tarziu, si Carl Friedrich Gauss a obtinut-o, chiar tanar fiind), dar printr-o metoda geometrica.

Al-Hazen face una din primele incercari de a demonstra axioma paralelelor a lui Euclid utilizand metoda reducerii la absurd, introducand astfel conceptele de miscare si transformare geometrica. Ca recunoastere, unii autori denumesc patrulaterul lui Lambert ca find patrulaterul Lambert - Al-Hazen.

Contributiile lui Al-Hazen in domeniul geometriei au avut o remarcabila influenta asupra geometrilor islamici de mai tarziu, ca Omar Khayyám si Nasir al-Din al-Tusi si apoi asupra lui Witelo, Gersonides, Alfonso, John Wallis si Giovanni Girolamo Saccheri.

Cea mai celebra lucrare a lui Alhazen este celebrul sau tratat de optica in 7 volume, Kitab al-Manazir ("Carte de optica"), scris in perioada 1011 - 1021 si care poate fi considerata, precum cartea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, ca fiind una din cartile cu cel mai puternic impact asupra evolutiei fizicii, deoarece introduce metoda stiintifica si initiaza o adevarata revolutie in domeniile opticii si al perceptiei vizuale.

Tratatul a fost tradus in latina in jurul anului 1200, iar in 1572 a fost tiparita de Friedrich Risner cu titlul Opticae thesaurus: Alhazeni Arabis libri septem, nuncprimum editi; Eiusdem liber De Crepusculis et nubium ascensionibus si s-a bucurat de o mare reputatie in perioada Evului Mediu.

Studiile lui Alhazen au influentat dezvoltarea ulterioara a opticii si ne referim aici la cateva aplicatii practice, cum ar fi: telescopul, microscopul si aparatul fotografic. Marele erudit islamic se ocupa si de subiecte ca: lentila, oglinda, reflexia, refractia luminii, descompunerea acesteia in culori, vederea binoculara, viteza finita a luminii, propagarea rectilinie a acesteia.

De aceea, pentru editarea acestui Tratat de optica, Alhazen a fost considerat parintele opticii.

Alhazen poate fi considerat unul dintre cei mai mari fizicieni ai tuturor timpurilor, cel putin al epocii medievale. Opera sa a dainuit, nefiind egalata peste 6 secole pana in vremurile lui Johannes Kepler.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment