Economistul suedez Bertil Gotthard Ohlin (1899-1979) s-a născut pe 23 aprilie 1899 în satul Clipanne, situat la sudul Suediei, în familia procurorului Elis Ohlin şi Ingeborg Ohlin. El a fost unul din cei 7 copii ai familiei, copil dotat cu capacităţi intelectuale neordinare. Graţie acestor capacităţi, Ohlin a absolvit şcoala medie la 15 ani şi imediat s-a înscris la Universitatea din Lund, unde a studiat matematica, economia şi statistica.

A absolvit Universitatea în anul 1917 şi a luat bacalaureatul cu menţiune, ceea ce i-a permis să se înscrie la Şcoala Economică Superioară din Stockholm. Aici, sub conducerea teoreticianului în domeniul comerţului internaţional Eli Hecser, el a studiat economia, metodele de administrare şi comerţul internaţional. După doi ani de învăţătură, Ohlin a obţinut gradul de magistru în domeniul economiei civile.

În anul 1918, el a devenit membru al Clubului de Economie Politică, ai cărui membri erau economiştii de performanţă Cnut Wixell, David Davidson, Sven Brisman şi Eli Hecser. În acelaşi timp, el îşi continua doctorantura în economie, la Universitatea din Stockholm. În anul 1920, Ohlin îşi întrerupe instruirea economică în legătură cu angajarea sa în calitate de funcţionar la Consiliul Economic al Suediei. Preocuparea sa de economie a fost stopată în anul 1921, când a fost înrolat în flota militară suedeză.

Demobilizându-se în anul 1922, Ohlin se întoarce la Universitatea din Stockholm, prezentând un raport ştiinţific cu privire la comerţul internaţional şi şi-a ales tema de doctorand în economie. În legătură cu aceasta, în vara anului 1922, se deplasează în Anglia, la prestigioasa Universitate din Cambridge. Iar în timpul anului de învăţământ (1922- 1923), el a plecat la Universitatea din Harward, pentru a se perfecţiona în domeniul teoriei economice.

În anul 1924, susţine doctoratul în economie şi este imediat solicitat şi angajat ca profesor de economie la Universitatea din Kobenhavn (Danemarca). Aici, Ohlin a activat peste 5 ani, perfecţionându-şi teza de doctor în economie şi traducând-o în limba engleză. Această lucrare a văzut lumina tiparului în anul 1933, cu titlul "Comerţul interregional şi internaţional", lucrare foarte înalt apreciată, fiind considerată drept un aport esenţial la teoria economică. Fondul de idei ale monografiei lui Ohlin a constituit un mesaj nou, cu totul deosebit, în teoria comerţului internaţional.

Un loc de frunte în lucrare îl ocupă modelul Hecser-Ohlin, denumire dată întru comemorarea cercetărilor lui Hecser, referitoare la influenţa comerţului asupra repartiţiei venitului. Ohlin a demonstrat că comerţul internaţional apare între ţările cu diferiţi factori de venit (deosebirile factorilor de producţie: pământ, muncă şi capital), chiar dacă aceste ţări posedă tehnologii similare de producţie.
În anul 1931, Ohlin s-a căsătorit cu Evi Crouze. În familia lor s-au născut o fată şi un băiat.

În anul 1938, el a fost ales deputat în Parlamentul Suediei. Din anul 1944 până-n 1967, Ohlin a fost liderul Partidului Liberal al Suediei, iar din anul 1944 până-n 1945, a activat în calitate de ministru al comerţului.

În plus la Premiul Nobel (1977), Ohlin a fost decorat cu Ordinul Stelei Regale Nordice - cea mai înaltă decoraţie guvernamentală a Suediei (1961). A fost declarat Cavaler de Onoare al Ordinului Danicbrog al Danemarcei. Ohlin a decedat în anul 1979, în timp ce se afla în concediu la Nordul Suediei.

Dacă economiştii clasici Smith şi Ricardo au considerat că baza comerţului internaţional rezidă din diferenţa dintre factorul economico- ecologic şi tehnico-tehnologic al diferitelor ţări, situate în zone climaterice diferite (clima Portugaliei e mai favorabilă pentru producerea vinului, iar a Angliei - pentru producerea lânii şi postavurilor), apoi Ohlin a mers şi mai departe. El a elaborat teoria comerţului internaţional, conform căreia baza acestuia rezidă din gradul de dotare a ţărilor cu factori de producţie: pământ, muncă şi capital. Acesta este obolul netrecător al lui Ohlin la teoria comerţului internaţional, teorie valabilă pentru toate ţările şi toate timpurile, din momentul apariţiei economiei moderne de piaţă.

Diferenţele dintre factorii de producţie sunt considerate de către Ohlin ca factori ai venitului. Iar aceştia din urmă determină diferenţa dintre preţurile relative atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Ulterior, Ohlin face un salt spre vectorul direcţiei fluxului de mărfuri de la o ţară la alta. El a prezis o regulă paradoxală: ţările vor exporta acele mărfuri, care sunt relativ mai ieftine pe piaţa internă şi vor importa acele mărfuri, care sunt relativ mai scumpe tot pe piaţa internă. De exemplu: Australia are o abundenţă relativă de pământ, pe când Anglia are o abundenţă relativă de forţă de muncă. De aceea, Australia va exporta mărfuri "pământ-intensive" (lână), iar Anglia va exporta mărfuri "muncă-intensive" (textile).

Pe bună dreptate, teoria comerţului internaţional a lui Ohlin i-a inspirat pe alţi doi economişti de valoare - V. Stolper şi P. Samuelson - să creeze "teorema nivelării raportului factori-preţuri". Această teoremă afirmă că comerţul internaţional determină tendinţa de nivelare a preţurilor şi factorilor de producţie în diferite ţări, atrase în circuitul comerţului internaţional. Dacă e să ne amintim de exemplul de mai sus, apoi, conform acestei teorii, cererea-ofertă a comerţului internaţional va contribui la creşterea preţului pământului în Australia şi va ridica salariul în Anglia.

Fluxurile de mărfuri vor creşte, exercitând o acţiune presantă asupra preţurilor până-n momentul când preţul pământului şi preţul muncii (salariul) se vor egala în Australia cu cele din Anglia. Astfel, schimbul internaţional de mărfuri acţionează asupra preţurilor factorilor de producţie, care ar putea să aibă ca efect deplasarea liberă a factorilor de producţie dintre ţări, dacă o astfel de deplasare ar fi posibilă.

Aplicarea teoriei lui Ohlin constă în faptul că tarifele şi alte restricţii comerciale exercită o acţiune negativă asupra repartiţiei veniturilor, întrucât împiedică egalarea (nivelarea) factorilor venitului. Taxele vamale mai avansate, practicate de Anglia asupra mărfurilor produse pe mari suprafeţe de teren, de exemplu, pot duce la majorarea numărului de agricultori în venitul Angliei şi a numărului de muncitori industriali în venitul Australiei.

Acestea sunt punctele de reper ale lucrării de valoare a lui Ohlin "Comerţul interregional şi internaţional", care i-a inspirat pe alţi economişti la noi investigaţii teoretice. Unul dintre aceştia e economistul american V.V. Leontiev, care a demonstrat că S.U.A. este o ţară cu cel mai mare salariu relativ şi, deci, ţara care exportă mărfuri-muncă, adică mărfuri care sunt produse cu mari cheltuieli de muncă. În anul 1930, Ohlin a activat la Liga Naţiunilor din Geneva, unde a contribuit la elaborarea unei teorii de totalizare a dezvoltării ştiinţei economice. În anul 1931, el l-a înlocuit pe Hecser, devenind profesor de economie la Şcoala Superioară Economică din Stockholm. Aici, Ohlin a lucrat la teoria macroeconomică, lansând idei înrudite cu cele ale lui John M. Keynes.

În anii Marii Depresii (1929-1933), Ohlin a continuat să lucreze la problema privind reglarea cererii efective şi promovarea unei politici economice stabilizatoare. El a convins Guvernul Suediei că cel mai bun remediu contra dificultăţilor Marii Depresii este extinderea politicii fiscale în scopul micşorării şomajului.

Ohlin a cercetat problema şomajului în raport cu alte categorii economice. În două articole (1938), el a schiţat teoria economiilor şi investiţiilor. Aceste probleme au fost oglindite mai profund şi în monografia "Problema stabilizării gradului de ocupare a forţei de muncă" (1949). El s-a încadrat în investigaţiile Şcolii de la Stockholm cu privire la raportul şi corelaţia directă dintre venitul naţional, economii, investiţii şi rata dobânzii, punând accentul pe o structură economică consecutivă, privită în dinamică.

Conform Şcolii de la Stockholm, venitul naţional este rezultatul unui proces dinamic, pe parcursul căruia planurile investigaţiilor şi consumului ale unei perioade determină gradul de ocupare a forţei de muncă, care creează baza pentru alte planuri pe perioada următoare... etc., etc. până la infinit. El a mai dovedit că presiunea avansată asupra cererii efective, condiţionată de o politică economică activă, poate duce la o inflaţie cu consecinţe imprevizibile.

Ohlin a contribuit la elaborarea modelului economic suedez al anilor '50-'60, care este un hibrid între metodele de gospodărire capitaliste şi cele socialiste. El a unit elementele pur economice ale liberalismului economic cu doctrina politică social-democrată. Şi aceasta a dat efectul scontat. Ohlin a fost silit să se confrunte cu aspiraţiile economice ale unui alt savant suedez de valoare - Gunnar Myrdal. Acesta, după cel de-al doilea război mondial, fiind impresionat de victoria U.R.S.S. contra Germaniei fasciste, a pledat pentru o economie de piaţă, dar planificată.

Ohlin l-a învins: economia suedeză s-a dezvoltat după modelul său, fiind o economie de piaţă, bazată pe proprietatea privată, fără planificare de directivă la scară naţională. Victoria lui Ohlin asupra lui Myrdal nu le-a stricat prietenia. Cei doi economişti de vază au rămas prieteni buni pe toată viaţa, fapt ce l-a făcut pe Paul Samuelson să spună că şi alţi economişti din lume ar putea lua exemplu de bună înţelegere de la ei.

Opera economică a lui Ohlin a fost apreciată la justa sa valoare în anul 1977, când, împreună cu James Meade, el s-a învrednicit de Premiul Nobel în economie, pentru aportul de pionierat în teoria comerţului internaţional şi fluxul internaţional al capitalului.

În alocuţiunea sa din timpul prezentării laureaţilor, Assar Lindbek, membru-titular al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei, a menţionat faptul că "lucrarea lui Ohlin poate servi drept piatră de temelie atât în plan teoretic, cât şi în plan practic", deoarece ea "a inspirat savanţii la investigaţii multiple în domeniul economiei internaţionale, care au depăşit cu mult modelele economico-matematice".

Practica economică mondială a confirmat cu prisosinţă însemnătatea teoretică şi empirică a cercetărilor lui Ohlin pentru economia modernă.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment