Economistul şi statisticianul american, specialist în domeniul doctrinelor economice (istoria gândirii economice) şi al istoriei economiei empirice, Douglas North s-a născut în anul 1920 la Cambridge, statul Massachusetts. După o instruire ilustră în aşezăminte de învăţământ mediu, North s-a înscris la Facultatea de Economie a Universităţii din or. Berkeley, California. Absolvind Universitatea, el a fost solicitat să activeze în calitate de profesor de economie şi colaborator ştiinţific.
Începând cu anii ’50, North a efectuat un şir de cercetări în domeniul creşterii economice în cadrul unui program mai vast de studiere a istoriei economice. În baza rezultatelor obţinute, North a scris şi a editat o monografie cu titlul “Creşterea economică şi bunăstarea în trecutul american: istoria economică modernă“ (1966).
North a început cartea cu analiza economiei coloniale şi a bunăstării coloniilor, punând accentul pe dezvoltarea (mai rapidă) economică şi socială a sudului S.U.A., în perioada precedentă războiului civil, adică între anii 1815 şi 1860. Cu ajutorul datelor statistice bine analizate, în baza metodelor economico-matematice modeme, el a ajuns la o concluzie netradiţională: gospodăria Sudului nu a fost nerentabilă şi patriarhală, cum se credea de obicei, dar, din contra, se bucura şi de investiţii abundente, şi de administrare tehnocrat-economică destul de competentă.
Munca sclavilor era productivă. Pământurile se lucrau bine, iar veniturile erau esenţiale, ceea ce şi i-a impus pe latifundiarii Sudului să se opună reformelor economice, care prevedeau renunţarea la forma sclavagistă de producţie, eliberarea sclavilor şi trecerea la metoda de gospodărire nordică, cu fermieri liberi şi independenţi.
Sclavagismul în sudul S.U.A. a fost distrus prin victoria militară a Nordului, fapt care a atras după sine reforme esenţiale în economia Sudului, bazate pe libertatea economică a producătorului în cadrul economiei de piaţă cu liberă concurenţă. North a presimţit posibilitatea unei critici rezonabile din partea cititorilor şi savanţilor şi s-a grăbit să spună că analiza sa economică “trece pe lângă aspectele etice şi morale ale acestui proces” (sclavagismul).
După cum s-a menţionat mai sus, fondul de idei ale operei economice a lui D. North gravitează în jurul economici, statisticii, istoriei gândirii economice şi istoriei economiei empirice ca atare şi celei americane îndeosebi. North s-a încadrat în ideologia acelui grup de economişti americani, care au lansat, în anii ’50, iniţiativa originală de a îmbogăţi ştiinţa economică cu date din ştiinţele umanistice şi, mai ales, cu date istorice.
Acest grup a pledat pentru o “invazie” curajoasă a economiei în câmpul istoriei. Şi North a efectuat o tentativă rezultativă de generalizare a acestor noi aspecte ale analizei economice şi a încercat cu succes să studieze fenomenele economice în contextul evenimentelor istorice precedente şi actuale, cuprinzând în aria analizei şi alte ramuri de activitate umană, cum ar fi: cultura, sportul, divertismentul, asigurarea socială, fenomenul criminalităţii etc.
North este fidel principiilor sale ştiinţifice. Împreună cu un alt economist american - Roger L. Miller, el a publicat, în anul 1971, o carte populară cu titlul "Economia problemelor sociale”. Cartea analizează fenomenele vieţii sociale, ce stârnesc multă vâlvă în societatea umană prin impunerea lor ca ramuri independente de analiză economică: economia avortului (sau interzicerii avortului), economia prostituţiei, economia stupefiantelor (drogurilor), lupta cu criminalitatea, economia serviciilor medicale, economia riscului şi asigurării sociale, economia instruirii etc.
E semnificativ faptul că, în capitolul “Economia serviciilor medicale”, se menţionează precum că medicii americani primesc un venit mai mare decât reprezentanţii altor profesii, deoarece asistenţa medicală este solicitată mult peste nivelul numărului de medici din S.U.A. Preţurile la prestarea serviciilor sociale cresc într-o proporţie mai mare decât preţurile la alte servicii. DarNorth afirmă că există şi o rază de lumină: supracâştigul medicilor privaţi este stopat de către Asociaţia Medicilor Americani, care menţine preţurile la serviciile medicale la un nivel rezonabil.
Asigurarea medicală este o replică economică dată practicii medicale private. North menţionează: "Adeseori, în S.U.A., se aud voci care pledează pentru o asistenţă medicală gratuită, ca în Anglia. Noi nu ne putem permite acest lux, măcar şi din simplul motiv că în Anglia serviciile medicale nu sunt gratuite, ci plătite din contul impozitelor, în mod indirect".
North a publicat un şir de articole şi cărţi, consacrate creşterii economice în cadrul noii istorii economice.
Printre ele este monografia “Structura şi mutaţiile din istoria economică", apărută în anul 1981. În această carte, la un nivel teoretic înalt, susţinut de ample date statistice din Europa şi America, North analizează istoria economică, evoluţia dreptului de proprietate privată, problemele fundamentale economice, mai cu seamă problema resurselor limitate. Cartea vizată constă din 15 capitole, înmănuncheate în trei părţi.
Prima parte se numeşte “Teoria” şi este consacrată studierii structurii sistemelor economice, teoriei economice a statului şi ideologiei, tipurilor şi varietăţilor de organizare economică, cu rolul economic al tehnologiilor noi, începând cu apariţia agriculturii şi “revoluţiei neolitice” arhaice, trecând prin lumea medievală şi revoluţia industrială, terminând cu transformările vertiginoase din economia modernă a secolului al XX-lea.
Partea a doua - “Istoria” - analizează mutaţiile structurale “seculare” (“de lungă durată"), ce au avut loc în economia Apusului - “două revoluţii economice” şi cele mai considerabile consecinţe ale lor. “Prima revoluţie economică" a fost separarea zootehniei de agricultură acum 10 mii de ani, fapt ce a contribuit la crearea posibilităţilor de acumulare a produselor alimentare.
“Revoluţia industrială", acceptată ca “punct de răspândire a istoriei umane”, este considerată de către North nu numai o “ruptură tectonică" cu trecutul omenirii, după cum afirmau istoricii clasici, dar un punct culminant al derulării unui şir de evenimente. El socoate că “revoluţia reală a avut loc cu mult mai târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când utilizarea complexă a rezultatelor progresului tehnico-ştiinţific a dus la începutul celei de “a doua revoluţii economice”, care a contribuit la mutaţii fundamentale în sistemul economic, ca rezultat al creşterii volumului şi extinderii pieţei şi schimbărilor organizaţional-structurale”.
North a mai menţionat că, “dacă prima revoluţie economică a creat agricultura şi civilizaţia”, apoi a doua revoluţie economică a dus la asigurarea procesului de producţie cu cunoştinţe noi, transformând creşterea economică într-un sistem receptiv ia ştiinţă, tehnică şi tehnologii noi”.
În partea a treia, intitulată “Teoria şi istoria”, North insistă: “Sistemul politico-economic se consolidează dintr-un complex de standarde sociale, ce se găsesc în strânse relaţii reciproce. Standardele şi regulile constituţionale sunt cele mai fundamentale reguli-limite ale acestui sistem”.
El a socotit de cuviinţă să afirme că chiar şi numărul populaţiei exercită o anumită presiune asupra capitalului acţionar. După North, şi economia, şi structurile sociale sunt două laturi de o importanţă egală ale unui şi aceluiaşi sistem integru - societatea umană.
North afirmă: “Încordarea crescândă a proporţionalităţii veniturilor şi cheltuielilor, legate de specializare, nu este numai izvorul fundamental al structurii şi mutaţiilor din economie, dar şi pivotul tuturor problemelor contemporane de funcţionare a politicii şi economiei... Tocmai aici se află reaprecierea teoriilor, legate de funcţionarea economici Ia etapa actuală şi a funcţionării sistemelor politice şi economice. Această problemă trebuie încă soluţionată.
Opera economică a lui D. North a fost apreciată la justa sa valoare de către Fondul Nobel şi Comitetul Nobel, decernându-i-se Premiul Nobel în domeniul economiei pe anul 1993, pentru utilizarea teoriei economice şi a metodelor cantitative la descrierea evenimentelor istorice, creând bazele unei ştiinţe noi - cliometria, apreciată ca o nouă istorie economica, bazată pe o profundă analiză statistică.
Altfel vorbind, North pledează pentru a aprecia la unul şi acelaşi nivel şi economia, şi politica, afirmând că politica trebuie să elaboreze regulile de joc în economie, iar statul să fie un “arbitru” neutru al “jocului” întreprinzătorilor.
În prelegerea sa, consacrată decernării Premiului Nobel, North a spus ferm şi tare: “Economia nu se poate dezvolta fără norme şi reguli, pe care le elaborează şi adoptă societatea şi sunt respectate de către noi. Fără ele, aceasta (economia) ar fi o economie de gangsteri, când toţi se străduiesc să se înşele unul pe altul”.