Economistul american Lawrence Robert Klein s-a născut pe 14 septembrie 1920 în oraşul Omaha, statul Nebraska (S.U.A.), în familia lui Leo Bayron şi Blanche Klein. Tatăl său era funcţionar la o firmă comercială. Şcoala normală şi-a făcut-o în oraşul natal, iar mai apoi a absolvit colegiul din Los-Angeles, unde a studiat matematica. După colegiu, Klein s-a înscris la Universitatea din California (or. Berkly). Aici, în anul 1942, a obţinut gradul de bacalaureat cu menţiune. Anii Marii Depresii au lăsat o amprentă adâncă în "activitatea intelectuală şi profesională" de mai târziu, după cum a mărturisit însuşi Klein.

Doctoratul şi l-a făcut la Institutul Tehnologic din Massachusetts, sub conducerea marelui economist american Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel. Aici Klein a transcris, în limbaj matematic, teoria economică revoluţionară a marelui economist englez al secolului al XX- lea J.M. Keynes, elaborând un sistem de ecuaţii şi modele matematice.

După cum se ştie, Keynes, în lucrarea sa "Teoria generală a ocupării forţei de muncă, ratei dobânzii şi banilor", afirma că cererea efectivă generală în gospodărie - suma totală a cheltuielilor de consum, investiţiilor şi cheltuielilor guvernamentale - determină nivelul venitului naţional şi gradul ocupării forţei de muncă. Şi dacă cererea generală scade mai jos de posibilităţile gospodăriei de a produce, atunci apar şomajul şi depresia.

Sprijinindu-se pe ideile lui Keynes, Klein a construit un sistem de ecuaţii, cu ajutorul cărora se putea calcula volumul preconizat al mărfii, produse în economia naţională, în baza experienţei istorice şi a relaţiilor dintre variabilele economice: impozitul, salariul, nivelul investiţiilor şi al venitului naţional, care poate fi utilizat. În anul 1944, a obţinut titlul de doctor în economie cu teza "Revoluţia keynesistă", publicată într-o carte în anul 1949.

Această lucrare i-a adus lui Klein o popularitate internaţională. În această perioadă, Klein a devenit membru al Comisiei de Investigaţii Economice de pe lângă Universitatea din Chicago. Aici, el a avut fericirea să colaboreze cu savanţi notorii: T. Anderson, G. Rubin, K. Arrow, T. Koopmans, D. Pantinkeen, H. Simon.

Spre deosebire de economiştii-matematicieni, care elogiau partea teoretică a economiei, Klein privea modelele matematice drept nişte instrumente ale activităţii economice şi s-a străduit să implementeze modelele sale în practică. El a tins să creeze astfel de modele, care ar fi oferit posibilitatea de a prezice fluctuaţiile activităţii economice şi, în baza lor, să aprecieze mai just eficacitatea măsurilor statale, în vederea aplicării unei politici economice mai reale.

Din anul 1968, Klein este profesor de economie şi finanţe al Universităţii din Pennsylvania. Este un om modest şi muncitor, preocupat numai de munca sa, fapt ce i-a permis lui Paul Samuelson să menţioneze că Klein "e cam straniu; se ţine numai de lucru". Aici e locul să precizăm că Klein s-a căsătorit în 1947, la vârsta de 27 de ani. Are trei fete şi un băiat. Soţia lui este o femeie notorie - Sonea Edelson.

În anul 1975, el a fost numit consilier economic în administraţia viitorului Preşedinte al S.U.A. Gimmy Karter, care pe atunci desfăşura campania electorală pentru a fi ales şeful Casei Albe. Klein, împreună cu alţi economişti, a elaborat programul preelectoral al lui Karter. Dar, după ce Karter a devenit Preşedinte al S.U.A. în anul 1976, Klein a renunţat la activitatea sa de consilier economic prezidenţial.
În plus la Premiul Nobel (1980), Klein s-a învrednicit de medalia John B. Klark a Asociaţiei Economice a S.U.A. (1959), de premiul Batler al Asociaţiei Businessmenilor din New York (1975). El este membru-titular al Asociaţiei Economice a S.U.A., al Asociaţiei Americane de Dezvoltare a Ştiinţei şi al Societăţii Filosofice Americane.

Esenţa fondului de idei ale operei economice a lui L. Klein o constituie modelarea fenomenelor economice şi aplicarea acestora la analiza fluctuaţiilor economice şi a politicii economice.
În anul 1946, Klein a construit un model economico-matematic, prin care a combătut opinia unor economişti, precum că economia S.U.A., după cel de-al doilea război mondial, va cădea în depresie, şi a demonstrat contrariul. Şi anume: economia S.U.A. se va dezvolta în condiţiile insatisfacerii cererii avansate, cauzate de demobilizarea la vatră a ostaşilor - participanţi la război.

Modelele lui Klein au oferit un mare avantaj activităţii economice americane la scară naţională.
În anul 1947, Klein a fost invitat de Guvernul Canadei. Aici, el a construit modelul economico-matematic al economiei acestei ţări. Mai apoi a activat în Norvegia, împreună cu Ragnar Frisch şi Trugve Haavelmo, economişti notorii, de asemenea laureaţi ai Premiului Nobel.

Întorcându-se în anul 1948 în S.U.A., Klein a făcut o analiză economică în scopul stabilirii influenţei avuţiei asupra economiilor. În anul 1949, a devenit colaborator ştiinţific la Centrul Economic al Universităţii din Michigan. Aici, împreună cu Arthur Goldberg, a construit modelul macroeconomic de dezvoltare a economiei S.U.A.

Acest model s-a dovedit a fi reuşit şi el a intrat în patrimoniul teoriei şi activităţii economice cu denumirea de modelul Modelul economico-matematic sus-numit conţinea o serie de ecuaţii matematice, a căror rezolvare ilustra dezvoltarea economiei aplicative a S.U.A. Acest model presupunea o transpunere empirică a teoriei macroeconomice a lui Keynes şi a servit practica economică a S.U.A. până la apariţia noilor modele economico-matematice în anii '60 ai secolului al XX-lea.

În pofida succeselor sale şi a importanţei practice pentru S.U.A. a cercetărilor efectuate, lui Klein i-a fost refuzat, din motive ideologice, postul de şef de catedră la Universitatea din Michigan. Senatorul reacţionar Joseph Mccarty, nu se ştie cum, a aflat că Klein, în anii 1946-1947, a fost membru al Partidului Comunist al S.U.A. Refuzarea postului l-a întristat pe Klein şi el, în anul 1954, a plecat în Anglia, unde a activat la Institutul de Statistică al Universităţii din Oxford. Aici, el a elaborat primul model economico-matematic la scară macroeconomică pentru Marea Britanie.

In anul 1958, Klein a început să activeze la Catedra de Economie a Universităţii din Pennsylvania. El a creat un nou model economico- matematic de mare anvergură pentru economia S.U.A., care oferea posibilitatea de a prognoza dezvoltarea economiei S.U.A. pe termen scurt. Acest model, împreună cu modelul altui economist american Warton, a devenit un instrument de bază pentru prognozarea schimbării volumului produsului intern brut, a investiţiilor şi consumului în dependenţă de impozite, cheltuieli statale şi dinamica preţurilor la produsele petroliere.

Din anii '60, modelele economico-matematice ale lui Klein au devenit obiect comercial şi erau solicitate de corporaţiile private şi instituţiile statale. În anii '60, Klein a fost solicitat de mai multe ţări - Mexic, Israel, Japonia - să le creeze modele economico-matematice ale economiilor naţionale. Şi Klein a reuşit. Ba chiar mai mult decât atât.

Creând şi aplicând modele economico-matematice, el a observat cum procedează diferite instituţii statale cu modelele economico-matematice şi cum le aplică în activitatea economică, În anul 1968, Klein a încercat să creeze un model economico-matematic de interdependenţă a economiilor naţionale, unite într-un singur sistem al economiei mondiale. Pentru aceasta, împreună cu alţi economişti, el a creat un proiect "Line", susţinut de Fondul Monetar Internaţional şi Universitatea din California (or. Barcly).

Cu această ocazie, renumitul economist englez G. Ball avea să spună următoarele: "Linc" a fost preconizat pentru a efectua "integrarea modelelor statistice ale diferitelor ţări, inclusiv ale ţărilor socialiste şi celor în curs de dezvoltare, într-un singur sistem global în scopul de a facilita înţelegerea mai bună a relaţiilor internaţionale şi a prognozării în domeniul comerţului internaţional". "Linc" îşi continuă activitatea sa în numele dezvoltării economiei mondiale.

Opera economică a lui L. Klein a fost apreciată la justa sa valoare de către Fondul Nobel, decernându-i-se Premiul Nobel în economie pe anul 1980, pentru elaborarea modelelor economice şi utilizarea lor la analiza oscilaţiilor economice şi a politicii economice.

În alocuţiunea sa, rostită cu prilejul înmânării Premiului Nobel, membrul-titular al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei Herman World a apreciat aportul ştiinţific al lui Klein în modul următor: "Klein a creat un adevărat model econometric macroeconomic, găsind astfel o nouă cale de aplicare a econometriei în teoria economică şi activitatea economică.

El a reuşit să adapteze modelele economico-matematice la dinamica economică cu toate mutaţiile din economia mondială". Însuşi Klein şi-a apreciat astfel activitatea de economist: "Încă din studenţie m-am condus de principiul de a servi intereselor societăţii umane şi de necesitatea de a corela teoria economică (econometria) cu problemele reale ale activităţii economice, urmând exemplul profesorilor mei".

Opera economică a lui Klein a intrat în patrimoniul teoriei economice mondiale şi se studiază în toate universităţile lumii.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment