Alexandru III cel Mare (356-323 i. Hr.). Rege al Macedoniei din 336 pana la sfarsitul vietii.

De la cetatea-stat la statul universal
Avand vii in minte lectiile invatatorului sau Aristotel si succesele militare ale tatalui sau Filip, el a conceput ideea unui imperiu elen fondat pe o cetatenie largita pana in Asia.

Visul imperial
Filozoful Aristotel, preceptorul tanarului Alexandru, ajunsese la o definitie a esentei omului care presupunea o anumita afinitate intre greci si barbari. Un orator ca Isocrate, propovaduia, dimpotriva, elenizarea fortata a non-grecilor prin recucerirea Asiei.

Alti ganditori, cum ar fi atenianul Demostene, devenisera aparatorii vechii conceptii a cetatii-stat, mica unitate independenta, aparandu-si cu incrancenare drepturile pe un teritoriu restrans la partea care putea fi aparata, rareori mai mare decat un departament francez din zilele noastre.

Tatal lui Alexandru, regele Filip, dorise sa creeze un regat puternic, federalizat prin amenintari si intrigi politice. Dar, plecand de la aceste proiecte contradictorii in aparenta, Alexandru a stiut sa impuna in constiinta macedonenilor, si apoi a tuturor grecilor, ideea unui imperiu elen fondat pe sinteza dintre cultura greaca si cultura asiatica.

Un print supradotat
Cine altcineva decat un semizeu putea sa-i convinga pe greci de utilitatea de a se ciocni din nou cu Darius III, marele rege al persilor, suveranul cel mai puternic din acea perioada? Cu zeci de milioane de supusi si cu o armata permanenta de 400 000 de oameni, acesta era un adversar de temut. Totusi, Alexandru a demonstrat ca putea sa invinga Imperiul Persan cu 30 000 de infanteristi si cu 500 de cavaleri.

Personalitatea tanarului rege, urcat pe tron la varsta de douazeci de ani, i-a sedus imediat pe greci care au vazut in el reincarnarea lui Ariile din Mada. Alexandru il stia pe Homer pe de rost si intona imnurile lui Pindar. Se pricepea atat la geometrie, cit si la astronomie sau filozofie. Iubea artele la fel de mult ca stiintele naturii sau matematica. indemanarea si forta fizica, alaturi de legendara sa frumusete fizica, i-au adus numeroase succese feminine, in fine, cruzimea lui pe timp de razboi nu ridica nici un dubiu asupra hotararii sale.

Epopeea alexandrina
Tanarul rege a inceput de foarte devreme sa construiasca, in mod constient, aceasta imagine de nou Ahile: frumusetea, indrazneala, inteligenta eroului se regaseau in el peste secolele care il desparteau de razboiul Troiei. Pentru a-si intemeia puterea, Alexandru si-a construit o ascendenta divina si s-a dat drept urmas al lui Heracles, dupa mama. Cand trecu podul Heles, in 334, primul sau act politic a fost o ceremonie, la Troia, la mormintele lui Ariile si Patrocle.

Mai tarziu, comportamentul sau a accentuat aceasta afirmare a originii divine. Dupa ce a cucerit Egiptul, a pus sa fie proclamat drept „fiu al lui Amon" de catre marii preoti din oaza sfanta Fayom, cu putin timp inainte de a lansa planurile unui mare oras de coasta care avea sa-i poarte numele, situat in delta Nilului: Alexandria. Acesta a fost populat, cu acordul suveranilor egipteni invinsi, cu tarani deportati aflati sub autoritatea comuna a preotilor egipteni locali si a administratorilor greci.

In numele libertatii
Pentru a mentine coeziunea trupelor sale si a slabi rezistenta dusmana, Alexandru si-a transformat victoria intr-o cruciada de cuceritor-eliberator: robia taranilor persi era usurata, iar negustorii erau exonerati de taxe; proprietarii de pamanturi din tarile invinse nu erau spoliati, preotii si satrapii persi ramaneau pe loc si administrau noul imperiu in locul grecilor. Alexandru s-a casatorit cu Roxana, fiica unui nobil persan, pecetluind astfel alianta dintre Europa si Asia. Si-a obligat adjunctii sa faca la fel si i-a incurajat pe soldati sa-si gaseasca sotii din randul populatiei autohtone. A respectat riturile locale si a acreditat ideea unui imperiu tolerant si universal sub autoritatea protectoare a grecilor.

Mostenirea unei civilizatii
Totusi, crizele sale de manie s-au agravat (a pus sa fie ucis fostul sau general Parmenion si 1-a injunghiat, in cursul unei orgii, pe unul din cei mai apropiati prieteni ai sai, Clitos), iar megalomania lui deceptiona: dincolo de Indus, armata s-a revoltat si 1-a fortat sa faca cale intoarsa.

Nu mai exista nici un consens in jurul persoanei sale. La moartea lui, imperiul a intrat, timp de doua secole, in razboi civil. insa amprenta culturala si administrativa lasata asupra tarilor riverane ale Mediteranei orientale urma sa dea nastere unei stralucite civilizatii elenistice care a supravietuit chiar si cuceririi romane.

„Celui mai demn"
In acesti termeni sibilinici si-a desemnat Alexandru succesorul pe patul de moarte. Fiecare din generalii sai putea crede ca acest calificativ se referea la el. Imediat, imperiul s-a impartit in regiuni rivale conduse de „diadoci" sau „succesori" care, dupa ce s-au sfasiat timp de patruzeci de ani (323-281), si-au impartit, in cele din urma, imperiul sau in trei parti: Macedonia revenea antigonizilor, Egiptul, lagizilor, iar Asia Mica, seleucizilor.

Sfat
Traditia spune ca regele Filip i-a spus intr-o zi fiului sau care il incanta cu curajul si inteligenta lui: „Cauta-ti in alta parte un regat, fiul meu: Macedonia nu e demna detine."

Bucefal (Ducipal)
Fiind inca adolescent, Alexandru a intrat intr-un tarc unde un cal salbatic ii teroriza pe randasii regelui Filip. in ciuda sfaturilor tatalui sau, printul a reusit sa se urce pe calul inca neimblanzit si, dupa cateva minute, a reusit sa-l linisteasca. Capul enorm al animalului a facut sai se dea numele de „Bucefal" (Ducipal) („cap de bou"). Acest animal a participat la toate bataliile lui Alexandru si nu a dat inapoi niciodata, oricat de crancene ar fi fost bataliile.

Falanga
Inarmandu-si sarizii cu sulite lungi de 5 metri, falanga macedoneana (la inceput de 4000, apoi de 16 000 de oameni) ataca in formatie unita si strapunge linia inamica, sustinuta de manevrele invaluitoare ale cavaleriei regelui, care ataca in fruntea acesteia. Manuscrisul lui Asclepiodotos ne ofera o descriere foarte precisa a functionarii armatei macedonene pe timpul campaniei. Aceasta organizare riguroasa aminteste de viitoarea armata a Romei.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment