Antony van Leeuwenhoek (1632-1723), omul care a descoperit microbii, s-a născut în 1632, în oraşul Delft, din Olanda. Originar dintr-o familie din clasa de mijloc, şi-a petrecut cei mai mulţi ani din viaţă la primăria oraşului, unde ocupa un post de funcţionar mărunt.

Marea descoperire a lui Leeuwenhoek s-a datorat pasiunii sale pentru microscopie. Desigur, în vremea aceea nu puteai cumpăra microscoape de la magazin, astfel că Leeuwenhoek a trebuit să-şi construiască singur instrumentele. Nu a fost niciodată un şlefuitor profesionist de lentile şi nici nu a urmat vreo şcoală specială, dar a căpătat o îndemânare cu adevărat remarcabilă, care o depăşea cu mult pe cea a profesioniştilor vremii.

Deşi microscopul fusese inventat cu o generaţie înainte de naşterea lui, Leeuwenhoek nu a recurs la modelele existente. El a şlefuit singur lentile cu distanţe focale foarte mici. Una dintre lentilele care ne-a rămas de la el măreşte de circa 270 de ori şi există indicii că ar fi făcut unele chiar mai puternice.

Leeuwenhoek a fost un observator extrem de răbdător, înzestrat cu o vedere foarte pătrunzătoare şi o curiozitate fără margini. Cu lentilele sale minuscule, el a examinat o mare varietate de materiale, de la părul uman la lichidul seminal al câinilor, de la apa de ploaie la mici insecte, fibre musculare, ţesutul tegumentului şi multe altele. A făcut ample însemnări şi desene meticuloase ale lucrurilor observate.

Începând cu anul 1673, Leeuwenhoek a corespondat cu Royal Society din Anglia, cea mai prestigioasă societate ştiinţifică a vremii. În ciuda carenţelor sale educaţionale (urmase şcoala elementară, dar nu cunoştea altă limbă în afară de olandeză), în anul 1680 a fost ales membru corespondent al societăţii. A fost, de asemenea, şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Paris.

Leeuwenhoek s-a căsătorit de două ori şi a avut şase copii, dar nici un nepot. S-a bucurat de o sănătate de fier, ceea ce i-a permis să lucreze şi în anii bătrâneţii. A primit vizita multor demnitari, inclusiv a ţarului Rusiei (Petru cel Mare) şi a reginei Angliei. A murit în 1723, în Delft, la vârsta de nouăzeci de ani.

Leeuwenhoek a făcut multe descoperiri importante. A fost cel dintâi care a descris spermatozoidul (1677) şi s-a numărat printre primii cercetători care au observat globulele sângelui. A combătut teoria generării spontane a formelor inferioare de viaţă şi a prezentat multe dovezi împotriva acesteia. Astfel, a demonstrat că puricii se înmulţesc la fel ca insectele înaripate.

Cea mai mare descoperire a sa datează din anul 1674, când a făcut primele observaţii asupra microbilor. A fost una din acele descoperiri din istoria omenirii care generează altele şi mai importante. Leeuwenhoek a descoperit într-o picătură de apă o întreagă lume nouă, total neaşteptată, colcăind de viaţă. Şi deşi nu ştia încă, această nouă lume prezenta o mare importanţă pentru fiinţele umane.

Într-adevăr, acele „animalcule" pe care le observase adesea aveau putere de viaţă şi de moarte asupra oamenilor. Ulterior, Leeuwenhoek va descoperi microbi în multe locuri diferite: în fântâni, în iazuri, în apa de ploaie, în gura şi în intestinele oamenilor. A descris diverse tipuri de bacterii, ca şi de protozoare, şi le-a calculat mărimile.

Nu s-au consemnat aplicaţii ale marii descoperiri a lui Leeuwenhoek până în vremea lui Pasteur, cu aproape două sute de ani mai târziu. De fapt, întregul domeniu al microbiologiei a rămas practic adormit până în secolul al XlX-lea, când au fost construite microscoape perfecţionate. S-ar putea spune că dacă Leeuwenhoek nu ar fi existat, iar descoperirile lui s-ar fi înregistrat abia în secolul al XlX-lea, ştiinţa ar fi progresat în acelaşi mod. Totuşi, nu se poate nega faptul că Leeuwenhoek este cel care a descoperit microbii şi că datorită lui lumea ştiinţifică a devenit conştientă de existenţa lor.

Leeuwenhoek este uneori privit ca un om care a făcut doar din pură întâmplare o descoperire ştiinţifică aşa de importantă. Afirmaţia e total lipsită de acoperire. Descoperirea microorganismelor a fost o consecinţă firească a construirii de către el a unor microscoape de o calitate fără precedent, ca şi a răbdării şi preciziei sale de observator. Cu alte cuvinte, descoperirea s-a datorat îmbinării îndemânării cu munca ştiinţifică - care sunt la antipodul şansei de moment.

Descoperirea microbilor este una dintre puţinele realizări ştiinţifice cu adevărat importante care pot fi atribuite muncii unui singur om. Leeuwenhoek n-a avut nici un fel de colaboratori. Descoperirea bacteriilor şi a protozoarelor a fost neaşteptată - în nici un caz nu a decurs din dezvoltarea firească a ştiinţei biologice.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment