Arminius (18I. Hr.-19d. Hr.). Sef ai armatelor germanice din anul 7 d. Hr. pana la sfarsitul vietii.

Mai bine decat Vercingetorix...
Arminius a reusit sa uneasca triburile germanice care se urau si i-a alungat pentru, totdeauna pe romani pe malul sting al Rinului. A fost cel mai vechi dintre eroii patriotismului german.

Arminius (Hermann, in germana) face parte din acele figuri istorice al caror rol a fost, intr-o oarecare masura, dedublat de istorie: mai intai, Arminius a fost un sef germanic, aliat al romanilor care, in cele din urma, s-a revoltat impotriva „patronilor" lui sfirsind prin a-i goni din Germania Centrala si Orientala. Apoi, miscarea romantica si conducatorii nationalisti din secolul al XIX-lea l-au scos din uitare si au facut din el un erou national, simbol al rezistentei germanice in fata invaziilor venite din sud si, in special, din Franta.

Postum, Arminius a devenit un lider. In spatele lui, poporul german s-a adunat in timp ce, in acelasi moment, Franta il scotea pe Vercingetorix din uitare pentru motive nationaliste similare...

Unificator al Germaniei
Arminius, sef al marelui trib germanic al cheruscilor, a reusit sa unifice sub conducerea sa pe toti razboinicii nemultumiti de excesele protectorilor lor romani. In Renania si Westfalia, marcomanii si longobarzii s-au alaturat trupelor lui Arminius.

In momentul in care romanii au inceput sa urce pe Elba cu vasele lor. Arminius si-a constituit o armata bine structurata, numarand cateva zeci de mii de razboinici. Imprudenta lui Publius Quintilius Varus a adus trei legiuni (aproape 20 000 de soldati de elita) in regiunea guvernata de seful german. Acesta a reusit sa coordoneze atat de eficient atacurile triburilor incat, in padurea de la Teutoburg Wald (astazi in apropiere de Bielefeld, in Westfalia de Est), armata romana a fost distrusa in intregime in luna august a anului 9.

Acest dezastru, unic de pe vremea razboaielor impotriva cartaginezilor, i-a obligat pe romani sa se replieze dincolo de Rin. in ciuda catorva tentative ulterioare, nici o expeditie punitiva nu a reusit sa-i biruiasca pe germanicii lui Arminius. insusi generalul roman Germanicus, erou al cuceririi, si-a pierdut postul dupa batalia de la Idistaviso impotriva aceluiasi Arminius, in anul 16 d. Hr.

Insa certurile dintre triburi au reinceput. Arminius a fost ucis in timpul unei lupte la putina vreme dupa aceea.

Kolossal
Memorialul lui Hermann (Arminius), construit de arhitectul si sculptorul Ernst von Bandei intre anii 1838 si 1875 gratie unor donatii facute de poporul german, domina padurea unde a avut loc batalia decisiva impotriva romanilor.

O statuie din metal, inalta de 26 de metri si cantarind 42 de tone (numai sabia cantareste peste 500 de kilograme) este ridicata pe un piedestal de piatra de unde se poate admira panorama. Dedicat poporului german de catre kaiserul Gustav I in 1875, memorialul lui Hermann este o marturie a renasterii natiunii germane in cursul secolului al XlX-lea. in mod logic, la 100 de metri de statuie, simbol al rezistentei vechilor germani, se afla o stela ridicata in onoarea primului german modern: Bismarck.