În încercarea de a găsi o rută vestică din Europa către Orient, Columb (1451-1506) a descoperit întâmplător America şi, prin urmare, a influențat cursul istoriei într-o măsură mai mare decât şi-ar fi putut închipui vreodată.

Descoperirea sa, care a inaugurat epoca explorărilor şi colonizărilor în Lume Nouă, a fost unul din momentele de cotitură critice ale istoriei. Ea a deschis calea europenilor către două noi continente şi a constituit o sursă de materii prime şi minerale care a transformat radical economia Europei. Totodată, descoperirea lui a provocat distrugerea civilizaţiilor amerindiene. Pe termen lung, ea a mai contribuit la formarea unor noi naţiuni în emisfera vestică, total diferite faţă de naţiunile indiene care au ocupat cândva aceste regiuni, ceea ce a afectat în mare măsură naţiunile Lumii Vechi.

Povestea vieţii lui Columb este în general bine cunoscută. S-a născut în 1451 la Genova, Italia. La maturitate, a devenit căpitan de corabie şi un navigator priceput. Cu timpul, a ajuns la convingerea că ar fi posibil să existe o rută spre estul Asiei navigând spre vest şi traversând Oceanul Atlantic, şi şi-a susţinut cu tenacitate punctul de vedere. Până la urmă a reuşit s-o determine pe regina Isabella I a Castiliei să-i finanţeze expediţia de explorare.

Corăbiile sale au plecat din Spania pe 3 august 1492 şi au navigat neîntrerupt până când au ajuns în Insulele Canare, în largul coastelor Africii. Au părăsit Canarele pe 6 septembrie şi şi-au continuat drumul spre vest. A fost o călătorie lungă, iar marinarii săi, cuprinşi de teamă, i-au cerut să se întoarcă acasă. Columb a insistat totuşi ca expediţia să continue şi, pe 12 octombrie 1492, echipajul a zărit pământul.

În luna martie a anului următor, Columb s-a întors în Spania unde a fost primit cu cele mai înalte onoruri. Ulterior a mai traversat Atlanticul de trei ori în speranţa deşartă de a stabili un contact direct cu China sau Japonia. Columb s-a încăpăţînat să susţină că descoperise o cale spre Asia de Est încă mult timp după ce devenise evident că se înşelase.

Isabella i-a promis lui Columb că îi va oferi postul de guvernator al oricărui teritoriu descoperit de el. Cu toate acestea, s-a dovedit un administrator atât de nepriceput încît până la urmă a fost eliberat din funcţie şi trimis înapoi în Spania, în lanţuri. Acolo şi-a recâştigat libertatea, dar nu i s-a mai încredinţat niciodată un post administrativ. Totuşi, zvonul că ar fi murit în sărăcie nu are nici o justificare. La moartea sa, în 1506, Columb era un om destul de bogat.

Fără îndoială că prima călătorie a lui Columb a avut un impact revoluţionar asupra istoriei Europei, influenţând totodată, într-o măsură şi mai mare soarta celor două Americi. Nu există şcolar american care să nu ştie ce eveniment a avut loc în anul 1492. Totuşi, s-ar putea formula unele obiecţii în legătură cu importanţa lui Columb.

Una dintre ele ar fi că nu Columb ar fi fost primul european care a descoperit Lumea Nouă. Leif Ericsson, navigatorul viking, a ajuns în America cu câteva secole înaintea lui şi pare plauzibilă presupunerea că şi alţi europeni au traversat Atlanticul în intervalul scurs între cele două expediţii - a vikingului şi a lui Columb. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, Ericsson este o figură relativ lipsită de importanţă. Vestea despre descoperirea sa nu s-a răspândit pe scară largă şi nici nu a declanşat vreo schimbare profundă în Europa sau în America.

În schimb, vestea despre descoperirea lui Columb s-a răspândit foarte rapid în Europa. În decurs de câţiva ani de la întoarcerea sa, ca o consecinţă directă a descoperirilor sale, s-au efectuat numeroase alte expediţii spre Lumea Nouă şi astfel a început cucerirea şi colonizarea noilor teritorii.

Ca şi în cazul altor personalităţi, şi de astă dată se poate invoca argumentul că ceea ce a înfăptuit Columb s-ar fi realizat chiar dacă el n-ar fi existat. În Europa secolului al XV-lea, comerţul se afla în expansiune, iar explorările erau inevitabile. De fapt, portughezii căutaseră cu insistenţă o nouă rută spre Indii cu destul timp înaintea lui Columb.

Pare într-adevăr probabil că mai devreme sau mai târziu America ar fi fost descoperită de către europeni; ba chiar s-ar fi putut ca evenimentul să fi survenit în scurt timp. Dar ulterior s-ar fi înregistrat o evoluţie complet diferită dacă America ar fi fost descoperită, să zicem, în 1510, de o expediţie franceză sau britanică. În orice caz, Columb a fost omul care a descoperit de fapt America.

O a treia obiecţie posibilă o constituie faptul că, încă înainte de călătoriile lui Columb, mulţi europeni din secolul al XV-lea ştiau deja că pământul este rotund. Această teorie fusese sugerată de către filozofii Greciei antice cu multe secole înainte şi susţinerea fermă a ipotezei de către Aristotel era suficientă pentru ca europenii instruiţi din acea perioadă să-i împărtăşească punctul de vedere. Cu toate acestea, celebritatea lui Columb nu se datorează faptului că ar fi demonstrat că planeta este rotundă. (La drept vorbind, nici nu a reuşit acest lucru.) El este vestit pentru că a descoperit Lumea Nouă. Nici europenii secolului al XV-lea, nici Aristotel nu aveau habar de existenţa continentelor americane.

Caracterul lui Columb lasă întrucâtva de dorit. Era extraordinar de avar. De fapt, unul din motivele importante care au determinat-o pe regina Isabella să ezite înainte de a se hotărî să-i finanţeze expediţia a fost reprezentat de pretenţiile lui materiale foarte mari. De asemenea, chiar dacă ar putea părea incorect să-l judecăm după standardele noastre de moralitate, el i-a tratat pe indieni cu o cruzime ieşită din comun.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment