George Washington. (1732-1799). General, om politic si presedinte al Statelor Unite din 1789 pana in 1797.
Cincinnatus-ul american
Autodidact, riguros pana la incapatanare, Washington a fost un revolutionar fara sa vrea. Dispretul pentru certurile politice l-a facut foarte popular. Se pare ca in nici un moment al existentei sale George Washington nu a dorit puterea politica, nici onorurile legate de succesele sale militare.
Asemeni lui Cincinnatus in Antichitate, eroul pe care romanii se dusesera sa-1 caute pe pamanturile sale pentru a-1 pune in fruntea Republicii in pericol (si care a reluat plugul dupa ce republica a fost salvata), Washington isi dorea inainte de toate sa se retraga pe plantatia sa de pe malul raului Potomac, la Mount Vernon.
Astfel, acest tanar proprietar de pamanturi a fost chemat sub steag de armata britanica in momentul in care America era inca o colonie a Angliei. Ca un supus loial, fara sa-si puna intrebari, a participat la luptele impotriva francezilor si a reusit sa cucereasca fortareata Fort Duquesne (azi Pittsburgh). Reputatia ii era asigurata. Cunostintele sale ar fi putut sa-1 faca sa treaca rapid de la gradul de locotenent-colonel la cel de ofiter de stat major. Insa intrigile l-au alungat, si a revenit la indragita sa plantatie din Potomac dupa ce s-a terminat razboiul in 1760.
Cincisprezece ani mai tarziu, revolta coloniilor si comerciantilor din America impotriva regelui Angliei il fac sa revina si sa devina, fara sa vrea, erou: congresul insurgentilor il numeste in fruntea militiilor cerandu-i sa le disciplineze si sa le faca eficace. Accepta aceasta misiune. Deoarece ii place ordinea, reorganizeaza tanara armata americana; din patriotism, isi tine legamantul, dar evita atat cat poate razboiul.
O tactica noua
Intr-adevar, se dedica sarcinii de organizare fara sa-si atace cu adevarat dusmanul. Tactica sa se limiteaza la a refuza angajamentul asteptand ajutorul francez, care se organizeaza cu greu, din motive mai mult politice decat militare, de aceasta data. Insa, in ochii oamenilor sai, Washington duce un razboi de uzura eficace si care nu costa vieti omenesti: castiga reputatia ca pune mare pret pe viata soldatilor sai. in acelasi timp, cele cateva succese militare simbolice pe care le obtine sant exploatate din plin de partizanii cauzei independentei.
Totusi, intre 1775-1781, eficacitatea generalului Washington facuse minuni, justificandu-i pe deplin imaginea de om practic si prudent. In 1776, recucereste orasul Boston, din cauza unei greseli grosolane a britanicilor. Acest succes ii determina pe cei mai radicali aliati ai sai, cu Jefferson in frunte, sa proclame Declaratia de Independenta.
Violenta reactiei engleze nu-1 surprinde pe Washington care prefera sa nu apere New York-ul si Philadelphia, cu atit mai putin New Jersey sau Rhode Island. insa militiile americane aveau incredere in generalul lor. in anul urmator, din cauza enormelor probleme de organizare si de aprovizionare, armata engleza din Burgoyne capituleaza la Saratoga.
Devenit fara sa vrea conducator in urma acestei victorii istorice, Washington isi eclipseaza aliatii (si rivalii) Jefferson si Madison. Ajutat de Alexander Hamilton, conservator ca si el, obtine sprijinul Frantei, care era atunci un regat si nu putea sa-i sustina din toata inima pe republicani, nici chiar impotriva inamicului englez.
In 1778, regele Ludovic XVI recunoaste noul stat. Datorita abilitatii sale, Jefferson reuseste sa antreneze Spania si Olanda de partea insurgentilor americani.
Aportul mai mult decat simbolic al voluntarilor francezi condusi de La Fayette si Ro-chambeau da un avint nou trupelor lui Washington. infrangerea engleza de la Yorktown, urmata de capitularea trupelor britanice pe teritoriul Statelor Unite, consacra gloria lui George Washington.
Credincios obiceiurilor sale, acesta se intoarce pe plantatia de la Mont Vernon de indata ce pacea este semnata.
Presedinte fara sa vrea
Hotarat lucru, Washington nu putea sa scape de destinul de conducator: e numit presedinte al Conventiei din Philadelphia in 1787. Chiar daca nu participa la redactarea Constitutiei americane, din cauza marilor neintelegeri cu republicanul Jefferson, trebuie sa-i accepte paternitatea oficial si vrea din nou sa se retraga pe pamanturile sale.
Dar, in 1789, notorietatea sa este atat de mare incat fara sa fi candidat, este numit primul presedinte al Statelor Unite ale Americii, pentru patru ani. La finalul acestui mandat se hotaraste din nou sa plece. insa anturajul sau politic reuseste sa-l convinga ca retragerea sa ar favoriza stabilirea unei republici sociale si populare in America.
Ca sa nu-i lase pe Jefferson si Madison la putere, Washington accepta al doilea mandat. Zdrobeste cu ajutorul armatei toate rebeliunile populiste si orienteaza republica americana spre o structura centralizata si conservatoare, in 1797, nu accepta al treilea mandat si se retrage definitiv la plantatia sa, la varsta de saizeci si cinci de ani.
Mari oameni uitati
Imaginea lui Washington s-a impus cu o asemenea putere incat stralucirea ei a sters-o pe cea a fauritorilor Revolutiei americane, ca Thomas Jefferson sau Benjamin Franklin. Cat despre ceilalti organizatori ai primei republici de pe Noul Continent, James Madison si Alexander Hamilton, acestia par cu totul uitati in afara tarii lor de origine. Totusi, toti acesti barbati au avut o influenta considerabila asupra Revolutiei franceze, datorita gandirii teoretice si a luptei pe care au condus-o.
Cult
In zilele noastre, la Mount Vernon, pe fosta plantatie a lui Washington, un monument comemorativ celebreaza inaltele fapte militare si cariera politica a primului mare lider al istoriei americane. Acest om, care a fost in simplitatea sa atat de ostil gloriei si conservator in sufletul sau, ar fi apreciat oare sa fie obiectul unui cult postum comparabil celui pe care l-a cunoscut Lenin in Rusia, in timpul perioadei sovietice.