Gustav II Adolf. (1594-1632). Rege al Suediei din 1611 pana la sfarsitul vietii.

„Leul Nordului"
Lupta in fruntea armatelor sale si se arata generos cu invinsii. Popularitatea sa a fost la inaltimea eficacitatii.

Gustav Adolf era un tanar bine facut, frumos si cultivat. De la varsta de 13 ani, primea ambasadori si, la 15 ani, maturitatea sa uimitoare ii permitea sa conduca o provincie. Comportamentul afabil si marea finete a gandirii ii cucerisera atat pe nobili, cit si pe tarani; simtul comertului si dinamismul de care dadea dovada placeau claselor de mijloc din orase.

Vorbitor a sase limbi principale europene, Gustav Adolf era foarte respectat de monarhii vecini, incoronat la 16 ani, ar fi putut sa fie contestat: nu a fost, caci fiecare simtea ca tanarul sportiv si inteligent va sti sa ia in mana destinele Suediei.

Regele soldat
Razboiul cu Danemarca, inceput de tatal sau, nu era in avantajul suedezilor; iata de ce Gustav Adolf a preferat, ca un bun politician, sa cumpere pacea: a platit un milion de taleri adversarului pentru a obtine incetarea luptelor si a putut astfel sa se consacre unei probleme importante a tarii sale: intentiile dominatoare ale Poloniei, ale Rusiei si ale Imperiului.

German asupra coastelor Marii Baltice
Gustav Adolf a reorganizat armata nationala. A facut din ea un instrument disciplinat si eficace in serviciul cauzei Suediei si al credintei protestante. A inzestrat-o cu armament mai modern obtinand acordul parlamentului sau, Dieta. Convingerile sale l-au indemnat sa interzica jafurile si crimele. A obtinut ca fiecare soldat sa-si aduca cu el sotia pe front pentru a scapa de obisnuita multime de prostituate care urmau armatele in campanie. A silit toata armata sa asiste la o slujba saptamanala regulata. Luptand in prima linie fara armura, obtinuse treptat reputatia de invulnerabilitate.

Regele martir
Dupa ce a respins succesiv rusii si polonezii, Gustav Adolf s-a ciocnit de trupele imperiale. A obtinut sprijinul printilor protestanti din Germania de Nord si a dispersat trupele imperiului in batalia de la Liitzen, in 1632. insa si-a dat viata intr-una din ultimele lupte si a devenit un simbol pentru natiunea suedeza.

Stralucire
Masacrele ingrozitoare organizate de Puterile Imperiale la Magdeburg i-au adus regelui Suediei sprijinul protestantilor germani; cu o armata de 30 000 de oameni, si-a sfidat adversarii datorita curajului si abilitatii sale. La Lutzen, atins din plin de o ghiulea si ciuruit de lovituri de sulita, a schimbat soarta bataliei, chemandu-si soldatii sa-l razbune. infuriati de moartea eroului national, suedezii au respins, apoi au batut trupele imperiale, in ciuda importantei inferioritati numerice.