Ho si Min. (1890-1969). Conducător revoluţionar vietnamez.

„Unchiul Ho": învingătorul Franţei şi al Americii
Ho Şi Min, teoretician şi om de acţiune, a încarnat vreme de treizeci de ani lupta anticolonială.

Revoluţionarul profesionist
Nguyen Sinh Cung, ajuns la Paris în 1917, îşi părăseşte meseria din marina comercială pentru a se consacra activităţilor subversive.

Timp de câţiva ani, după ce a luat partea sovieticilor care i-au promis ajutorul, va străbate Asia ca agent de legătură al Kominternului. Vrea să fie numit Nguyen Ai Quoc, ceea ce înseamnă „patriotul". Este văzut în China, în timpul zilelor întunecate de la începutul războiului civil la Tonkin, în Hong Kong, unde scapă de o extrădare în Franţa, care 1-a condamnat la moarte în contumacie pentru organizarea de mişcări subversive.

Popularitatea posterioară a bătrânului revoluţionar ţine de precocitatea angajării sale şi de durata acţiunii sale politice.

Comandantul în război
După douăzeci de ani de activităţi subversive internaţionale, Ho Şi Min se hotărăşte să declanşeze lupta înarmată în ţara de origine, Vietnamul. In timpul celui de-al doilea război mondial, pregăteşte indelung mişcarea ţărănească şi muncitoare în urma căreia va deveni stăpân al Hanoiului în 1945.

Deoarece negocierile cu francezii au eşuat, reintră în gherilă, chemându-şi poporul la rezistenţă armată „prin toate mijloacele". Ajutorul cu armament chinez şi sovietic, adăugat la moralul de oţel al trupelor sale, duce la înfrângerea franceză de la Dien Phu, în 1954. Partea de nord a ţării devine atunci comunistă.
Dorind să elibereze în întregime Vietnamul, Ho Şi Min ajută organizaţiile de rezistenţă din Sud în lupta împotriva dictatorilor proamericani care guvernează atunci la Saigon.

Lider necontestat al tuturor nemulţumiţilor, Ho organizează o gherilă devastatoare în ciuda bombardamentelor americane din Nord, a cărui populaţie, departe de a se desolidariza de conducătorul ei, i se alătura în război.

Mort în 1969, deja învingător moral al celei mai mari puteri mondiale, Ho Şi Min a pus la cale cu tenacitate capcana în care America a căzut după Franţa: războiul popular.

Giap
Adevărat geniu militar, legenda sa fiind asociată celei a lui Ho Şi Min, Vo Hguyen Giap a fost gogoriţa strategilor occidentali timp de treizeci de ani. A ştiut să asocieze tehnicile tradiţionale vietnameze (tuneluri, fortificaţii, atacuri de noapte, absenţa unui front clar) şi doctrina maoistă a războiului prelungit.

Caracterizat de un empirism şi de o flexibilitate doctrinală, Giap era capabil să se adapteze tuturor terenurilor de luptă. Datorită discreţiei sale politice, a devenit eminenţa cenuşie a lui Ho Şi Min, cel cu care împarte în ochii poporului paternitatea victoriei împotriva occidentalilor.