Iisus Hristos. (cca anul 5 inaintea erei noastre - cca anul 30 era noastra). Predicator galilean.

De la misticism la martiriu; puterea exemplului
Iisus dinNazareth voia sa restaureze mesianismul evreiesc. De fapt, el a pus bazele unei religii universale.

Era crestina
Abia in secolul al saselea s-a incercat definirea unei origini pentru calendarele lumii crestine. O greseala de datare a plasat anul O, acela al nasterii lui Hristos, patru sau cinci ani mai tirziu fata de anul real al nasterii sale.

Se poate situa acest eveniment - prin confruntarea textelor lui Matei si Luca - in anul 5 inaintea erei noastre. Istoricul evreu losif si cel roman Tertulian ne ofera indicatii asemanatoare. In ceea ce priveste ziua, s-a ezitat indelung, in sinul bisericii, intre 6 ianuarie, 19 aprilie si 17 noiembrie, in cele din urma a lost aleasa ziua de 25 decembrie in mod simbolic: era sarbatoarea zeului solar Mitra in Orientul Antic.

Atunci cind Ioshua (transcris in latina „Iisus"), fiul lui Iosif dulgherul si al lui Miriam (Maria) se naste intre anii 6 si 4 inainte de era crestina, independenta evreilor era de mult o vorba goala, in ciuda revoltelor succesive (toate inabusite cu brutalitate de catre ocupantul roman), poporul evreu nu mai are un stat unitar. Palestina este divizata in regate rivale plasate sub tutela romana. Galileea nici nu mai are rege; ea este guvernata de un consiliu, Sanhredrin, dar in realitate puterea apartinea procuratorilor romani, in aceasta atmosfera de umilire nationala prelungita, poporul evreu, divizat el insusi in fractiuni rivale, asteapta venirea unui eliberator, Mesia anuntat de profetii Scripturilor.

Iisus, fiul dulgherului, a crescut deci intr-o tara unde dezbaterea esentiala, aceea a independentei natiunii ebraice, nu se poate baza decit pe o noua lectura a traditiei mesianice : intr-adevar, in gindirea evreiasca, este clar ca istoria Israelului nu poate fi inteleasa decit in lumina interpretarii Bibliei.

Iata de ce mesajul lui lisus, religios atit ca fond, cit si ca forma, este, in acelasi timp, un mesaj politic.

Iisus sau „Hristos"?
In jurul acestui echivoc se joaca statutul lui Iisus din Nazareth (personaj istoric) si al lui Iisus Hristos (Mesia, fiul lui Dumnezeu, inviat din morti, pentru crestini). Nu e sigur ca pentru omul Iisus aceasta ambiguitate a fost intotdeauna clar inlaturata. Bogatia mesajului sau tine atit de indoielile, cit si de certitudinile sale.

Totusi, un lucru e sigur: doi sau trei ani de predici au bulversat istoria Occidentului, apoi cea a intregii planete. „Vestea cea buna", anuntata de Hristos si reluata de discipolii sai, a antrenat miliarde de oameni intr-un virtej de entuziasm a carui amploare este uimitoare daca o raportam la modestia personajului care se afla la originea ei.

Iisus si sectele evreiesti
Toate textele crestine deseneaza portretul unui evreu entuziast, aflat mai curind in conflict cu inteleptii, rabinii si interpretii oficiali ai Scripturilor.

Ostil fariseilor, a caror cazuistica il umple de revolta, el stigmatizeaza lectura riguroasa a textelor sfinte si respectarea formala a riturilor atunci cind nu sint insotite de o adevarata credinta. Iisus pare a fi mai apropiat de o alta scoala de gindire, aceea a esenienilor, careia i se alatura si loan Botezatorul, varul sau, ale carui predici le-a urmarit o vreme. Ascet, inclinat catre speculatie si asteptarea nelinistita a intoarcerii imparatiei lui Dumnezeu, Ioan Botezatorul a contribuit, cu siguranta, la elaborarea mesajului lui Hristos, a carui esenta se axeaza pe tema anuntarii unei Judecati iminente, a unei victorii a lui Dumnezeu asupra raului, a stabilirii unei imparatii divine pe pamint si in ceruri.

Asa cum apare in textele crestine, lisus se situeaza pe o pozitie diferita de cea a ze-lotilor, secta violenta si nationalista care propovaduia actiunea armata impotriva ocupantilor romani si a colaborationistilor evrei. E greu de stiut daca e vorba de o cenzura postuma, dar un lucru e clar: nationalismul lui lisus din Evanghelii este lipsit de vigoare si e adevarat ca, desi afirma adesea tendinte populiste in parabolele sale, El nu difuzeaza nici un mesaj social revolutionar; chiar daca nu-i agreeaza pe saducheii bogati, conservatori si toleranti cu romanii, Hristos nu condamna nici proprietatea, nici munca remunerata, nici sclavia, nici prezenta romana.

Ruptura cu iudaismul
Dincolo de chestiunea sabatului si a altor rituri, ruptura lui lisus cu iudaismul oficial se intemeiaza pe un punct de doctrina, si anume sosirea lui Mesia pe pamint. Vindecarile si semnele miraculoase care ii insoteau predicile au facut ca fiul dulgherului sa fie vazut ca Mesia cel asteptat. Altfel spus, fervoarea populara care, amestecind agitatia politica si misticismul, 1-a facut, treptat, pe lisus sa-si accepte statutul de fiu al lui Dumnezeu incarnat, intr-adevar, asa cum apare in Evanghelii, Iisus pare sa preia treptat rolul sau de Mesia, in fata judecatorilor sai, el nu da nici un semn de indoiala. Acest lucru ii semneaza condamnarea la moarte: pentru preotii evrei este o blasfemie. Pentru autoritatile religioase, acest Iisus este un iluminat periculos pentru ordinea publica. Deci, va fi crucificat.

Socul invierii
Ar fi inexact sa afirmam ca, inainte de crestinism, Antichitatea nu cunostea credinta in inviere. Mitul egiptean al lui Osiris sau numeroase mituri grecesti depun marturie in acest sens.

In cazul lui Hristos, inovatia tine de caracterul masiv si, in acelasi timp, indestructibil al acestei credinte inca de la originile ei. Totusi, apostolii insisi au ezitat sa creada in invierea lui Hristos, ale carui aparitii nu au fost, la prima vedere, convingatoare pentru toti. Insa este clar ca aceasta credinta in invierea sa este punctul cel mai important al dogmei crestinismului. In biserica primitiva, sectele crestine care refuzau sa creada in inviere erau minoritare; ele au fost excomunicate si au disparut rapid.

Multimea credinciosilor a admis aceasta veste extraordinara: un om mort era din nou viu tocmai pentru ca nu era un om ca toti ceilalti, ci fiul lui Dumnezeu, intrupat: un zeu cu chip de om.

Eclectismul lui Iisus
Admiratia maselor populare pentru aceasta credinta se explica prin acumularea mai multor factori de convingere care fac din lisus un lider aproape „ideal". Insa fundamentul principal al acestei unanimitati este, fara indoiala, imprecizia teoretica a mesajului christic.

Cu siguranta autodidact, rind pe rind impulsiv si impaciuitor, inzestrat cu un solid bun-simt si cu o veritabila elocinta spontana, Iisus din Nazareth nu este un filozof literat, unul din acei creatori de sistem. Nu o face cu ginduri rele atunci cind pastreaza, de la o parabola la alta, numeroase contradictii. Aceasta accentueaza caracterul extrem de flexibil al argumentatiei sale. Fiecare om din popor s-a identificat cu el: putin zelot atunci cind ii goneste pe negustori din templu, Iisus place tinerilor exaltati.

Putin esenian cind se retrage in desert, el ii seduce pe ascetii rigurosi. Calmeaza nelinistea saducheilor dind lui Cezar ceea ce i se cuvine, ii apara pe publicani, ii biciuie pe farisei chiar daca ia uneori masa impreuna cu ei. Naivii cred ca el detine „semnele". Bolnavii, vindecarile; scepticii, un miracol. Vizind pe toata lumea, mesajul moral al lui lisus este anticonformist (respectul circumstantial al sabatului, apararea prostituatelor) si conservator in acelasi timp. El este bazat pe o credinta extraordinara in Dumnezeu si in creatia lui, omul. Universalitatea lui tine de aceasta misterioasa unitate a naturii umane pe care lisus a exprimat-o intr-o maniera, in acelasi timp modesta si transcendenta.

Ieslea
Simpatica poveste a regilor magi si a ieslei din Bethleem apartine, de fapt, mai curind traditiei decit textelor canonice: Evangheliile lui Luca si Matei sint singurele care tac aluzie la nasterea in grajd, la masacrarea copiilor nevinovati, la fuga in Egipt si la vizita regilor magi. Insa biserica primitiva, alegind data de 6 ianuarie ca zi a nasterii lui Hristos, a facut ca Evangheliile apocrife sa amplifice si preotii au lasat sa se dezvolte aceasta mitologie populara chiar dupa ce ziua de 25 decembrie a fost fixata definitiv ca zi oficiala a nasterii Mintuitorului.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment