Împăratul Iustinian (483-565) este cunoscut pentru foarte importantul cod de legi care a fost întocmit în timpul domniei sale. Codul lui Iustinian a perpetuat geniul creator al Romei în jurisprudenţă şi ulterior a stat la baza dezvoltării sistemului juridic în multe ţări europene. Poate că nici un alt cod de legi nu a avut un impact atât de durabil asupra lumii.

Iustinian s-a născut în jurul anului 483, la Tauresium, în Iugoslavia de azi. Era nepotul lui Iustin I, un ţăran trac aproape analfabet, care a urcat treptele ierarhiei militare şi a devenit conducătorul Imperiului Roman de Răsărit.

Iustinian, deşi de origine modestă, a primit o bună educaţie şi, cu ajutorul unchiului său, a avansat rapid pe scara socială. În 527, Iustin, care nu avea copii, l-a urcat pe tronul împărătesc alături de el. Mai târziu, în acelaşi an, Iustin a murit şi de atunci până la moartea sa, în 565, Iustinian a domnit singur.

În 476, cu şapte ani înainte de naşterea lui Iustinian, Imperiul Roman de Apus s-a prăbuşit sub atacul triburilor germanice şi doar Imperiul Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopole, a rămas intact. Iustinian era hotărât să recucerească teritoriile pierdute ale Apusului şi să reinstaureze Imperiul roman. Pe parcursul domniei, el a consacrat timp şi energie acestui scop. In parte, a avut succes, pentru că a reuşit să smulgă din mâinile barbarilor Italia, nordul Africii şi o parte din Spania.

Dar locul lui Iustinian în această ierarhie nu se datorează în primul rând victoriilor sale militare, ci rolului pe care l-a jucat în codificarea legislaţiei romane. La începutul anului 528, la un an după ce a venit la conducere, Iustinian a înfiinţat o comisie ce urma să alcătuiască un cod de legi imperiale. Acesta a fost publicat prima oară în 529, după care a fost revizuit şi pus în aplicare în 534. Concomitent s-au abrogat toate edictele şi legile anterioare codului respectiv.

Acesta a devenit prima parte din Corpus Juris Civilis. A doua parte, numită Pandectele sau Codul lui Iustinian era un rezumat al punctelor de vedere exprimate de jurişti romani proeminenţi. Şi această parte avea o funcţie practică. A treia, Instituţiile, era un manual destinat studenţilor la drept. În cele din urmă, aceste legi promulgate de Iustinian după adoptarea Codexului, au fost reunite în Novellae, ce aveau să fie publicate postum.

Bineînţeles, Iustinian, fiind ocupat cu războaiele şi celelalte îndatoriri administrative, nu putea să redacteze personal Corpus Juris Civilis. Lucrarea cerută de împărat a fost realizată practic de un grup de jurişti sub conducerea marelui avocat şi expert juridic Trebonian.

Iustinian, un om deosebit de energic, şi-a concentrat eforturile şi în direcţia reformelor administrative, iniţiind o campanie susţinută împotriva corupţiei guvernamentale, finalizată doar parţial. A stimulat comerţul şi industria şi s-a angajat într-un amplu program de reconstrucţie publică. Sub domnia lui au fost ridicate sau refăcute multe fortăreţe, mănăstiri şi biserici (inclusiv vestita Sfânta Sofia de la Constantinopol). Acest program de construcţii masive, precum şi numeroasele lui războaie au avut drept consecinţă mărirea impozitelor, ceea ce a provocat nemulţumiri generale.

În 532 s-a produs o revoltă populară (Nika), din cauza căreia a fost pe punctul să-şi piardă tronul. După ce a înăbuşit-o, Iustinian şi-a consolidat domnia. Totuşi, la moartea sa, în 565, poporul nu şi-a putut reprima bucuria.

Iustinian a fost sprijinit îndeaproape de inteligenta sa soţie Teodora, căreia îi vom consacra câteva cuvinte în cele ce urmează. Teodora s-a născut în jurul anului 500. În tinereţe, a fost actriţă şi curtezană şi a dat naştere unui copil nelegitim. Avea douăzeci de ani când l-a cunoscut pe Iustinian şi a devenit amanta sa. S-au căsătorit în anul 525, la doi ani după ce s-a instalat pe tronul imperial. Iustinian a remarcat isteţimea deosebită a soţiei sale care avea să devină principalul său consilier, însărcinat cu diverse misiuni diplomatice.

Şi-a exercitat influenţa asupra legislaţiei; a susţinut chiar unele legi pentru îmbunătăţirea drepturilor şi statutului femeilor. Dispariţia ei în 549 (a murit de cancer) a însemnat o mare pierdere pentru Iustinian, deşi ultimii şaptesprezece ani ai domniei sale au fost încununaţi de succese. Teodora, care era frumoasă şi deşteaptă în acelaşi timp, a fost imortalizată în multe opere de artă.

Prezenţa lui Iustinian în această carte se datorează în primul rând importanţei pe care o are Corpus Juris Civilis, practic o redefinire a dreptului roman. Prin urmare, imperiul bizantin i-a perpetuat memoria timp de secole. În Occident însă, a fost uitat cinci sute de ani. Dar, în jurul anului 1100, studiul dreptului roman a fost reluat, mai ales în universităţile italiene. La sfârşitul Evului Mediu, Corpus Juris Civilis stat la temelia dezvoltării sistemelor juridice din Europa continentală.

Ţările care şi l-au însuşit sunt cele cu sisteme de drept civil, spre deosebire de cele cu sistemul de drept comun, preponderente în ţările anglofone. Corpus Juris Civilis nu a fost adoptat în totalitate pretutindeni. Dar părţi din acest cod au fost încorporate în dreptul civil şi aproape în întreaga Europă a devenit bază legală de studiu, instruire şi discurs. Deoarece multe ţări neeuropene au adoptat până la urmă pasaje din dreptul civil, influenţa exercitată de Corpus Juris Civilis a fost extrem de cuprinzătoare.

În ciuda acestui fapt, ar fi o greşeală să se supraestimeze importanţa Codul lui Iustinian. Au existat şi alte influenţe semnificative în dezvoltarea dreptului civil în afară de Corpus Juris Civilis. De exemplu, legile referitoare la contracte derivă mai degrabă din practica negustorească şi convenţiile breslelor, decât din dreptul roman. Legile germanice şi bisericeşti au influenţat şi ele dreptul civil. În epoca modernă, cum era şi de aşteptat, legile şi sistemele juridice europene au fost în mare măsură revizuite. Azi, majoritatea sistemelor de drept civil prezintă relativ puţine puncte comune cu Codul lui Iustinian.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment