Inventatorul scoţian James Watt (1736-1819), omul despre care se spune adesea că a inventat motorul cu abur, este figura centrală a Revoluţiei Industriale.

De fapt, Watt nu a fost cel dintâi care a construit un motor cu abur. Heron din Alexandria a descris încă din secolul I câteva dispozitive similare. În 1698, Thomas Savery a brevetat un motor cu abur care a fost folosit pentru pomparea apei, iar în 1712 englezul Thomas Newcomen a brevetat o versiune îmbunătăţită. Totuşi, motorul lui Newcomen avea un randament atât de scăzut, încît nu putea fi folosit decât pentru pomparea apei din minele de cărbuni.

Watt a manifestat interes pentru motorul cu abur în anul 1764, în timp ce repara un model al dispozitivului lui Newcomen. Deşi se pregătise doar un an pentru meseria de depanator de instrumente, Watt era înzestrat cu un remarcabil talent inventiv. Îmbunătăţirile pe care le-a adus dispozitivului lui Newcomen au fost atât de importante, încît ni se pare corect să-l considerăm pe Watt inventatorul primului motor cu abur practic.

Cea dintâi mare îmbunătăţire, pe care a patentat-o în 1769, a constituit-o adăugarea unei camere separate de condensare. Totodată, el a izolat şi cilindrul de aburi, iar în 1782 a inventat motorul în doi timpi. Alături de alte ameliorări minore, aceste inovaţii au dus la creşterea randamentului motorului cu abur de cel puţin patru ori. În practică, această mărire a eficienţei a marcat diferenţa dintre un dispozitiv ingenios, dar nu prea util, şi un instrument cu aplicaţii industriale pe scară largă.

Watt a mai inventat (în 1781) şi un set de angrenaje pentru transformarea mişcării reciproce a componentelor unui motor în mişcare de rotaţie. Acest dispozitiv a sporit considerabil numărul de utilizări ale motoarelor cu abur. Pe lângă diferite alte îmbunătăţiri, Watt a mai inventat şi un regulator centrifugal, cu ajutorul căruia viteza motorului poate fi controlată automat, un manometru, în 1790, un contor, un indicator şi o supapă de presiune.

Din păcate, Watt nu a fost priceput la afaceri. Totuşi, în 1775 el s-a asociat cu Matthew Boulton, care era inginer şi un om de afaceri foarte capabil. În următorii douăzeci şi cinci de ani, firma lui Watt şi Boulton a fabricat un mare număr de motoare cu abur, şi ambii parteneri s-au îmbogăţit.

Ar fi dificil să exagerăm importanţa motorului cu abur. Este adevărat, au mai fost şi alte invenţii care au jucat un anumit rol în cadrul Revoluţiei Industriale. S-au făcut progrese în minerit, în metalurgie şi în multe ramuri ale construcţiei de maşini. Câteva invenţii, cum ar fi suveica mecanică (John Kay, 1733) sau vârtelniţa (James Hargreaves, 1764) au precedat realizarea lui Watt.

Totuşi, majoritatea celorlalte invenţii au reprezentat mici ameliorări, nici una dintre ele nefiind vitală pentru Revoluţia Industrială. Cu totul altfel au stat lucrurile cu motorul cu abur, care a jucat un rol absolut crucial, imprimând un anume curs Revoluţiei Industriale. Anterior, deşi s-au mai folosit morile de vânt şi roţile cu apă, principala sursă de putere o constituia forţa musculară a oamenilor. Acest factor a limitat considerabil capacitatea industriei.

O dată cu inventarea motorului cu abur, această îngrădire a fost eliminată. Mari cantităţi de energie erau acum disponibile pentru producţie, care a înregistrat o creştere imensă. Embargoul petrolului din 1973 ne-a avertizat cât de grav poate afecta o criză energetică sistemul industrial, iar această experienţă ar putea, într-o anumită măsură, să ne dea o idee despre importanţa invenţiei lui Watt pentru Revoluţia Industrială.

Pe lângă utilizarea ca sursă de energie pentru fabrici, motorul cu abur a avut numeroase alte aplicaţii importante. In 1783, marchizul Jouffroy d'Abbans a folosit cu succes un motor cu abur pentru propulsarea unei ambarcaţiuni. În 1804, Richard Trevitchik a construit prima locomotivă cu abur. Nici unul dintre aceste modele timpurii nu s-a impus pe piaţă. Cu toate acestea, în decurs de câteva decenii vapoarele cu abur şi căile ferate aveau să revoluţioneze transportul pe apă şi pe uscat.

Revoluţia Industrială s-a desfăşurat în aceeaşi perioadă a istoriei ca şi revoluţiile americană şi franceză. Deşi la momentul respectiv s-ar putea să nu fi fost percepută ca atare, astăzi putem constata că Revoluţia Industrială a avut un impact mult mai mare asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor faţă de acela produs de importantele revoluţii politice amintite. În consecinţă, James Watt a fost una dintre cele mai influente personalităţi din istorie.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment