Marele compozitor Johann Sebastian Bach (1685-1750) a fost primul om care a combinat cu succes diferitele stiluri naţionale de muzică existente în vestul Europei. Prin reunirea a ce era mai bun în tradiţia muzicală italiană, franceză şi germană, el a reuşit s-o îmbogăţească pe fiecare în parte.

Fără să fi dobândit o faimă prea mare în timpul vieţii, Bach a fost pe jumătate uitat în cei cincizeci de ani care au urmat morţii sale. Dar celebritatea i-a crescut constant în următorii o sută cincizeci de ani, iar astăzi este considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; după unii autori, el ar fi chiar cel mai mare.

Bach s-a născut în 1685, în oraşul Eisenach, din Germania. Din fericire, şi-a petrecut primii ani de viaţă într-un mediu în care i-a fost admirat talentul şi încurajate realizările muzicale. Într-adevăr, familia Bach se remarcase în domeniul muzicii, încă dinainte de naşterea lui Johann Sebastian. Tatăl lui era un bun violonist, doi dintre fraţii bunicului fuseseră talentaţi compozitori, iar câţiva dintre verii lui se numărau printre cei mai respectaţi muzicieni.

Mama lui Bach a murit când acesta avea nouă ani. Bach a rămas orfan. În perioada adolescenţei, a primit o bursă de studii la Şcoala St. Michael din Luneburg, în parte din cauza vocii sale frumoase, în parte din considerente materiale. A absolvit şcoala în 1702, iar în anul următor i s-a încredinţat un post de violonist într-o orchestră de cameră.

În următorii douăzeci de ani, a avut un mare număr de slujbe. În timpul vieţii, Bach şi-a câştigat în primul rând reputaţia de talentat organist, deşi a fost şi compozitor, profesor şi dirijor. În 1723, la vârsta de treizeci şi opt de ani, a obţinut postul de cantor la Biserica St. Thomas din Leipzig. A deţinut această funcţie pe parcursul celor douăzeci şi şapte de ani de viaţă rămaşi. A murit în 1750.

Bach a câştigat întotdeauna suficient pentru a-şi întreţine familia; dar nu a fost nici pe departe atât de faimos în timpul vieţii ca Beethoven sau Mozart (sau chiar Frederic Chopin ori Franz Liszt). Nu toţi cei care l-au angajat i-au recunoscut geniul. La Leipzig, consiliul dorise să angajeze un „muzician de primă mână". Doar după ce primii doi de pe listă au refuzat, consiliul i-a oferit, fără prea mult entuziasm, postul lui Bach! (Pe de altă parte, peste câţiva ani, când a vrut să-şi părăsească postul de organist şi concertmaistru la curtea ducală de la Weimar, ducele nu numai că i-a refuzat cererea, dar l-a băgat la închisoare. Bach a petrecut peste trei săptămâni în arest până ce ducele s-a îmblânzit.)

La douăzeci şi doi de ani, Bach s-a căsătorit cu verişoara sa de gradul doi. Au avut şapte copii, dar soţia lui Bach a murit când el abia împlinise treizeci şi cinci de ani. S-a recăsătorit în anul următor, iar cea de-a doua soţie nu numai că l-a ajutat să-şi crească copiii, dar i-a mai dăruit alţi trei copii. Doar nouă dintre copii i-au supraveţuit lui Bach, iar patru dintre ei au devenit ei înşişi muzicieni reputaţi. Într-adevăr, talentată familie!

Bach a fost un compozitor prolific. Operele lui includ aproximativ trei sute de cantate, cele patruzeci şi opt de fugi şi preludii din Clavecinul bine temperat, minimum o sută patruzeci de alte preludii, peste o sută de alte compoziţii pentru clavecin, douăzeci şi trei de concerte, patru uverturi, treizeci şi trei de sonate, cinci mese, trei oratorii şi un mare număr de alte piese. În total, Bach a compus peste opt sute de lucrări muzicale în decursul vieţii sale!

Bach a fost un luteran animat de profunde sentimente religioase. Dornic să pună muzica în slujba Bisericii, a compus în general piese religioase. Nu a încercat să inventeze noi forme de muzică, ci doar le-a ridicat pe cele existente pe cele mai înalte culmi.

În timpul jumătăţii de veac care a urmat morţii lui, muzica lui Johann Sebastian Bach a fost în general ignorată. (Trebuie totuşi remarcat faptul că cei mai mari muzicieni ai epocii - Haydn, Mozart şi Beethoven - au apreciat geniul lui Bach.) Apăruseră noi stiluri muzicale, iar muzica „de modă veche" a lui Bach intrase într-o eclipsă temporară.

Dar, după 1800, interesul pentru muzica lui Bach a renăscut, iar de atunci reputaţia şi popularitatea lui sunt în continuă creştere. Bach este mai popular astăzi, în epoca noastră laică, decât în timpul vieţii lui. Într-adevăr, e straniu că cel care era considerat acum două sute de ani demodat, atât ca stil cât şi ca subiecte, poate fi admirat atât de mult în zilele noastre. Care este cauza imensei sale reputaţii?

În primul rând, Bach e considerat cel mai bun tehnician dintre toţi compozitorii importanţi. A cunoscut toate resursele muzicale ale timpului său şi le-a folosit fără greş. Astfel, nici un compozitor dinaintea lui Bach nu poate rivaliza cu el în tehnica contrapunctului (tehnică prin care două sau mai multe melodii separate sunt executate în acelaşi timp). În plus, lucrările lui sunt admirate pentru logica şi diversitatea orchestraţiei lor, pentru temele inspirate şi pentru expresivitatea melodiilor.

Din perspectiva celor mai serioşi studenţi în muzică, profunzimea şi complexitatea structurală a muzicii lui Bach este mult mai incitantă decât operele incomparabil mai accesibile ale majorităţii celorlalţi compozitori. Melomanii ocazionali îl consideră pe Bach un compozitor cam dificil; trebuie să subliniem că această opinie nu este împărtăşită de mica elită a muzicii. înregistrările lui se vând mai bine decât ale oricărui compozitor clasic, cu excepţia lui Beethoven. (Pe termen lung, desigur, operele lui Beethoven şi Bach sunt ascultate mult mai mult decât acelea ale unui compozitor „popular", care este în vogă o vreme, dar a cărui celebritate se dovedeşte efemeră.)

Beethoven a compus lucrări care se bucură de o popularitate mai mare şi a fost un inovator îndrăzneţ, care a influenţat mai mult cursul istoriei muzicii. Dar, dacă ar fi să întocmim o listă a celor mai însemnaţi compozitori, Bach s-ar situa cu siguranţă pe locul al doilea.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment