John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) s-a născut în 1917, în Brookline, Massachusetts. A fost preşedintele Statelor Unite din 20 ianuarie 1961 până pe 22 noiembrie 1963, când a fost asasinat la Dallas, în Texas.
Peste o mie de ani de aici înainte nu o să se amintească nici de Corpul de Pace, nici de Alianţa pentru Progres, nici de Golful Porcilor. El a fost cel care a iniţiat Programul Spaţial Apollo. Dacă rasa umană nu o să se autodistrugă în viitor, putem fi convinşi că şi peste 5000 de ani de aici înainte prima noastră călătorie pe lună va fi considerată un eveniment important, una dintre cele mai mari realizări din istoria omenirii.
Vom discuta mai târziu despre importanţa programului selenar. Mai întâi însă, să vedem dacă John F. Kennedy este într-adevăr omul căruia îi revine meritul iniţierii acestei călătorii. N-ar trebui mai degrabă să acordăm această recunoaştere lui Neil Armstrong sau Edwin Aldrin, primii oameni care au pus piciorul pe Lună?
Însă, din punct de vedere al influenţei exercitate, Armstrong şi Aldrin nu au absolut nici o importanţă. Dacă ar fi avut ghinionul să moară cu două luni înainte de lansarea lui Apollo 11, s-ar fi găsit alţi zeci de astronauţi capabili să-i înlocuiască.
Tot aşa, ar trebui să-1 amintim şi pe Wernher von Braun sau alt pe om de ştiinţă ori inginer care a contribuit la realizarea călătoriei în spaţiu! Fără îndoială, Wernher von Braun s-a dedicat studiului explorărilor spaţiale (la fel ca alţi predecesori ai săi, cum ar fi Constantin Ţiolkovski, Robert H. Goddard şi Hermann Oberth). Însă, de îndată ce s-a luat hotărârea politică de aplicare în practică a proiectul Apollo, nici un om de ştiinţă - sau grup de oameni de ştiinţă - nu a mai avut o importanţă decisivă în realizarea sa. Momentul crucial în călătoria selenară nu a fost un anumit proces tehnologic, ci hotărârea politică de a merge înainte şi a cheltui douăzeci şi patru miliarde dolari pentru acest proiect.
Să vedem cum stau lucrurile în privinţa adoptării acestei decizii politice. Oare nu s-ar fi luat mai devreme sau mai târziu şi fară John F. Kennedy? Bănuiesc - deşi nu am cum să fiu sigur - că până la urmă s-ar fi găsit un guvern care să finanţeze o călătorie spre Lună cu personal uman la bord. Sigur, John F. Kennedy nu a forţat aplicarea programului Apollo împotriva dorinţelor naţiunii.
Pe de altă parte, nici nu a fost presat de oameni să treacă la execuţia acestui proiect grandios. Dacă în 1959 sau 1960, Congresul Statelor Unite ar fi aprobat programul Apollo şi ar fi asigurat fondurile necesare şi dacă preşedintele Eisenhower s-ar fi opus, abia atunci s-ar fi putut spune că Kennedy s-a lăsat dus de valul opiniei publice. Însă realitatea a fost cu totul alta. Mulţi americani îşi doreau un program spaţial, dar nu în mod deosebit. Chiar şi după succesul lui Apollo 11, oamenii se întrebau dacă a meritat sau nu efortul financiar. Bineînţeles, după 1969, bugetul NASA a scăzut considerabil.
Prin urmare, nu încape nici o îndoială că lui că John F. Kennedy îi revine meritul de a fi iniţiat proiectul Apollo. El şi-a luat angajamentul în numele Statelor Unite că va trimite pe Lună o navă spaţială cu oameni la bord, „înainte de sfârşitul acestui deceniu". Tot el a obţinut aprobarea Congresului şi a lansat programul. Sigur, până la urmă tot s-ar fi instituit un asemenea program (deşi nu se ştie sigur), dar Kennedy este cel care l-a pus în practică.
Unii oameni consideră chiar şi acum că proiectul Apollo a fost inutil şi că n-a avut o importanţă prea mare. Până acum nimeni n-a propus ca ziua de 20 iulie 1969 (data aselenizării) să fie declarată zi de sărbătoare naţională a Statelor Unite. Dar să nu uităm că nici Cristofor Columb nu a fost apreciat în secolul al XVI-lea, în timp ce azi realizarea lui este considerată începutul unei noi epoci.
Chiar dacă nu s-a continuat proiectul Apollo, el va fi amintit veşnic ca una dintre cele mai mari realizări ale speciei umane. Cred însă că programul Apollo va fi reluat şi călătoriile spaţiale vor juca un rol mai important în viitor, decât acum. Dacă se va întâmpla aşa, urmaşii noştri vor considera că zborul lui Apollo 11,la fel ca traversarea Atlanticului, realizată de Columb, a marcat începutul unei noi ere în istoria speciei umane.