Karl Marx. (1818-1883). Revolutionar si economist german.

La asaltul capitalului, in numele proletariatului
Hotarat sa regaseasca elanul Revolutiei franceze, a vrut sa construiasca un sistem complet bazat pe analiza in profunzime a economiei capitaliste. Opera sa a facut inconjurul lumii.

In comparatie cu ceilalti ganditorii activi ai secolului al XlX-lea, Marx nu a avut foarte mult succes cand a debutat. Textele sale, intransigente, riguroase si dificile nu erau la indemana cititorilor lui Fourier, Blanqui sau Proudhon. Totusi, Marx a fost un militant indirjit, care si-a impartit existenta intre munca de cercetare si participarea la miscarea muncitoreasca internationala. Recunoscut in timpul vietii ca unul dintre marii artizani care au contribuit la intensificarea luptelor populare, Marx exercita o adevarata dominatie intelectuala asupra Internationalei inainte de a muri.

Toti revolutionarii secolului XX l-au recunoscut pe Marx ca fiind mai important ca un lider: un adevarat maestru ideologic, care a condus indirect, ani de zile, revolutia rusa, chineza, cubaneza, fara sa mai vorbim de toate miscarile oficiale sau clandestine din toate tarile lumii care s-au reclamat de la marxism.

Marx ziarist
Primul post de conducere al tanarului rebel a fost intr-un ziar, Gazeta renana, unde datorita capacitatii sale de munca si a fermitatii, a devenit redactor-sef. Fiu al unui jurist evreu convertit la protestantism, diplomat al universitatilor din Berlin si Bonn, Karl Marx ataca statul prusac si fortele care il conduc in ascuns, pledand cauza saracilor si invitand filozofii sa paraseasca salile de clasa pentru a schimba lumea.

Din cauza succesului Marx devine un paria, in ciuda audientei pe care o are in randul unui mare numar de intelectuali locali. Gazeta renana este interzisa in curand. Marx e convins ca in Franta tezele sale se vor inradacina mai rapid in adancurile acestui popor turbulent din fire. Emigreaza, dar hotaraste ca nu se va multumi sa scrie doar articole de ziar.

Marx economist
Marea descoperire a tanarului Marx din anii 1841-1844 este ca secretul evenimentelor politice rezida in faptele economice. Cand soseste la Paris, in 1843, frecventeaza cercurile progresiste, intra in contact cu sefi ai organizatiilor muncitoresti, cu exilati germani si intalneste socialisti francezi: Proudhon, Louis Blanc, Fourier si Cabet il dezamagesc, caci nu gandesc decat in termeni politici si rationeaza ca niste simpli complotisti.

Autoritatea ulterioara a lui Marx asupra miscarii muncitoresti dateaza cu siguranta de la acest moment in care rupe cu conceptia politica a revolutiei conceputa ca o serata pregatita de intelectuali hotarati. Marx inceteaza atunci sa se limiteze la rolul de ziarist pamfletar si se lanseaza, cu prietenul sau Engels, in redactarea unor lucrari de mare amploare destinate sa aduca o adevarata contributie teoretica la miscare.

Alungat din Franta, refugiat in Belgia de unde era cat pe ce sa fie extradat in Prusia, Marx devine un lider important sprijinit de grupuri de intelectuali si muncitori din ce in ce mai numeroase. Multiplica numarul publicatiilor, singur sau cu Engels, intemeiaza societati de intrajutorare, ii sfatuieste pe sindicalisti, transporta fonduri in contul casieriilor muncitoresti.

In 1848, Manifestul partidului comunist, scris impreuna cu Engels, izbucneste ca o bomba: programul comunistilor nu mai are aspectul minoritar al activistilor francezi si pare sa se alimenteze atat din conceptele economiei engleze, cat si din cele ale filozofiei germane.

Mare militant
Putin timp dupa revolutia de la 1848, Marx este invitat cordial de guvernul provizoriu al Republicii sa revina la Paris. Tulburarile care zguduie Europa il pot face pe Marx sa creada ca e timpul sa se angajeze in lupta politica oficiala.

Din 1848 pana la moarte, in 1883, va actiona ca un lider al unei parti a miscarii muncitoresti credincioase tezelor sale. Dupa ce a fondat Liga comunistilor, ii impune acesteia cuvantul de ordine care va fi mai tarziu deviza Internationalei socialiste: „Proletari din toate tarile, uniti-va!".

Privilegiind internationalismul, abolirea proprietatii private si distrugerea statului burghez, Marx isi radicalizeaza pozitia si in timp gandirea sa asupra economiei moderne progreseaza. Opera vietii sale, Capitalul, va aparea (primul volum) in 1867. In paralel, organizeaza prima reuniune a Internationalei muncitoresti.

Aici sant multe tendinte divergente (prudhoniene, blanquiste, prietenii lui Bakunin sau ai lui Louis Blanc). insa tezele sale castiga cel mai adesea si noua Asociatie internationala a muncitorilor, fondata in 1864, este un enorm succes. La putin timp dupa fondarea ei, aceasta este deja capabila sa trimita fonduri de ajutor grevistilor din cele patru colturi ale Europei. Zece ani mai tarziu, o retea de partide muncitoresti revolutionare reclamandu-se de la socialismul marxist se raspandesc in lumea capitalista. Karl Marx moare in 1883, epuizat de surmenajul pe care i-1 impun functiile detinute si munca de cercetare.

Marx si Comuna din Paris
De la Londra, Marx incearca sa-i convinga pe conducatorii socialisti francezi sa nu provoace o insurectie. El considera ca miscarea ar fi prost pregatita si sortita esecului. Se teme de moralismul si de mania de a merge pana la capat a blanquistilor, nu are catusi de putin incredere in reformistii lui Lassale.

Esecul Comune: din Paris il convinge pe Marx de un lucru: nu e posibil sa „cuceresti" pur si simplu statul burghez; acesta trebuie sa fie distrus si inlocuit cu o noua forma de democratie populara, „dictatura proletariatului". Acest concept, care va sta la baza leninismului, s-a nascut in 1871.

Internationalism
Progresul ideii potrivit careia clasele muncitoare din toate tarile au, in ciuda aparentelor, interese comune, face parte dintre marile victorii ale lui Marx, in calitate de lider, caci in miscarea populara exista un numar mare de nationalisti.

Marx scrie cu simplitate: „Numai intelegerea internationala a claselor muncitoare poate sa le garanteze triumful definitiv".

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment