Leon Gambetta. (1838-1882). Om politic francez.
Un „Comis-voiajor" al Republicii
Orator impetuos, patriot infocat, anticlerical notoriu, a avut o popularitate imensa si si-a pus toata energia in slujba unui stat francez laic si republican.
Infrangerea armatelor franceze in fata prusacilor la Sedan (1 septembrie 1870), dupa o lunga serie de esecuri, lasa sa se intrevada zile intunecate. Esecul militar il discrediteaza pe Napoleon III in ochii poporului si astfel este proclamata republica.
Rezistenta
Printre conducatorii acestui stat nou, care trebuie sa faca fata unei armate foarte rapide a prusacilor, se afla un avocat cunoscut pentru parerile sale radicale : Leon Gambetta. Acesta refuza ideea predarii si organizeaza apararea restului tarii, organizand armate pe Loara si in estul tarii: prost echipate, prost organizate, aceste trupe, inflacarate de discursurile sale patriotice, cunosc citeva succese in fata armatei prusace.
In Parisul bombardat se organizeaza rezistenta in timp ce Gambetta, scapand in balon, incearca sa reconstituie in provincie un guvern al republicii. Armistitiul din ianuarie 1871, dupa caderea Parisului, nu este decat un simulacru menit sa permita o mai buna organizare a luptei. Insa evenimentele Comunei din Paris si semnarea pacii il iau prin surprindere. Gambetta califica drept „rusine nationala" faptul ca Wilhelm I, kaizerul prusac, a fost proclamat imparat al Germaniei la Versailles.
Lupta republicana
In aceasta a III-a Republica, la proclamarea careia a contribuit, in ciuda imensei sale popularitati in mijlocul francezilor, Gambetta nu a avut un post de conducator inainte de 1881. In timpul anilor care au precedat sosirea sa la putere, a parcurs Franta in lung si in lat, de la cele mai mari orase la cele mai mici sate, avertizand burghezii, muncitorii si taranii de existenta unui complot monarhist, denuntand cu violenta atitudinea conservatoare a clerului.
Cel care devenise un „comis-voiajor" al republicii avea, intr-adevar, un simt ascutit al contactului uman direct, al gusturilor simple, o doza de oportunism sigura si o mare cultura. Lider al aproape tuturor francezilor, a murit intamplator la varsta de patruzeci si trei de ani. A fost mult timp considerat cel mai stralucit om politic francez al secolului.
Radical
Avocat si deputat al orasului Belville din 1869, Gambetta si-a asumat responsabilitatea proclamarii republicii pe 4 septembrie 1870 si s-a intors la scaunul sau de deputat in 1871. Chemarile sale la lupta impotriva Ordinii morale si a monarhisti-lor, tezele marcate de influenta socialistilor utopici francezi si englezi (Fourier, Owen) au fost baza elaborarii programului partidului radical, care a dominat viata politica franceza mai multe decenii.