Medicul şi anatomistul italian Marcello Malpighi este fondatorul anatomiei microscopice. Cercetările sale de amploare reprezentând piatra de temelie a histologiei, adică studiul ţesuturilor, au avut un puternic impact asupra altor domenii cum ar fi botanica, zoologia şi embriologia. Cea mai cunoscută descoperire a sa au constituit-o capilarele sanguine, în 1661.

Aceasta a evidenţiat elementul care lipsea din teoria circulaţiei sângelui a lui William Harvey, arătând cum sunt conectate sistemele arterial şi venos. Echipat cu un microscop, Malpighi a făcut primele studii aprofundate asupra măduvei spinării, rinichilor, splinei, creierului, pielii şi limbii; a oferit descrieri minuţioase, unice, ale animalelor în stadiu embrionar şi ale insectelor în fază larvară.

Deşi şi-a consacrat cea mai mare parte a vieţii activităţii de profesor la Bologna, scrierile sale „ar putea fi numite «Călătorii cu microscopul», deoarece consemnează impresiile unui temerar care se aventurează într-o lume invizibilă cu ochiul liber", scrie Daniel Boorstin.

Se ştie foarte puţin despre copilăria lui Malpighi. S-a născut la Crevalcore, în nordul Italiei, pe 10 mai 1628. Părinţii săi era suficient de bogaţi pentru ca Marcello să poată urma şcoala cu perspectiva unei educaţii universitare. In timp ce urma cursurile Universităţii din Bologna, el s-a alăturat societăţii anatomice fondată de un cunoscut anatomist, Bartolomeo Massari, căruia i-a devenit ginere, şi a participat la disecţiile pe animale ale acestuia. În 1653, Malpighi şi-a luat doctoratul în medicină şi filozofie.

La Universitatea din Pisa, unde Malpighi a fost numit profesor de anatomie teoretică în 1656, el s-a împrietenit cu Giovanni Alfonso Borelli. Acest matematician care a încercat să descrie funcţiile organismului folosind legile fizicii - a devenit faimos prin demonstrarea modului în care zboară păsările - a exercitat o profundă influenţă asupra lui Malpighi, cei doi fiind colaboratori apropiaţi până în 1668, când s-au certat. In jurul anului 1659, Malpighi s-a întors la Bologna, unde a ţinut cursuri de medicină teoretică şi practică; între 1622 şi 1666 a predat la Universitatea din Messina, apoi a revenit la Bologna unde a rămas până în 1691.

Cea mai importantă realizare a lui Malpighi au constituit-o observaţiile efectuate cu ajutorul microscopului, recent inventat, în scopul examinării amănunţite a structurilor invizibile ale organismului. Ca student, Malpighi a fost influenţat de lucrarea lui William Harvey asupra circulaţiei sângelui, care apăruse în anul naşterii sale. In două scrisori adresate lui Borelli, care au văzut lumina tiparului în 1661, sub titlul "De pulmonibus observationes anatomicae" („Observaţii anatomice asupra plămânilor"), Malpighi descria existenţa unor „mici canale" pe suprafaţa plămânilor şi a vezicii urinare a broaştelor de baltă şi a ţestoaselor.

„Pot vedea clar cum sângele se distribuie şi curge prin vasele sinuoase şi cum acesta nu se revarsă liber, ci este întotdeauna condus prin tuburi şi distribuit prin variatele ramificaţii ale vaselor", scria Malpighi. Extrapolând aceste rezultate la organismul uman, Malpighi a demonstrat teoria lui Harvey, la patru ani după moartea acestuia.

Cu ajutorul microscopului - atât Robert Hooke, cât şi Anton Von Leeuwenhoek îi erau contemporani - Malpighi a făcut numeroase descoperiri care reflectă gândirea renascentistă târzie. Acestea erau semnificative pentru schimbările radicale în felul cum era văzut şi perceput corpul omenesc.

Malpighi a descoperit papilele gustative de pe limbă şi stratul pigmentat al pielii; a studiat coloana vertebrală şi în 1665, în lucrarea sa "De cerebro", a descris cum mănunchiurile de fibre nervoase conduc la măduva spinării şi sunt conectate cu creierul. El şi-a legat numele de anumite structuri ale rinichiului şi splinei, iar stratul cel mai profund al epidermei mamiferelor a primit denumirea de stratul malpighian. De asemenea, a descris simptomele bolii Hodgkin cu două secole înaintea lui Thomas Hodgkin.

Malpighi a fost în acelaşi timp zoolog, botanist şi embriolog. În 1673, anul când Leeuwenhoek a început să trimită scrisori Societăţii Regale din Londra, Malpighi a publicat "De formatione pulli" („Despre formarea puiului în ou"). Studiul său asupra fluturelui viermelui-de-mătase a fost prima examinare detaliată a vreunei insecte făcute vreodată, iar acurateţea expunerii reiese limpede din aprecierea lui F. G. Cole, care scria că Malpighi „a studiat anatomia speciei în toate fazele sale, dar, concomitent cu observaţiile sale remarcabile şi foarte precise asupra organelor reproducătoare ale moliei, şi-a concentrat atenţia asupra larvei, şi a făcut cele mai noi şi importante cercetări asupra acestui stadiu".

Deşi i s-au recunoscut meritele, Malpighi a fost uneori atacat de Biserică; cu toate acestea, în jurul anului 1700, rezultatele sale nu au mai putut fi contestate. Când un incendiu a distrus, în 1684, microscoapele lui Malpighi, el a primit lentile noi de la Societatea Regală, în semn de consolare. In 1691, Inocenţiu al XII-lea, un papă progresist, i-a propus lui Malpighi să devină medicul său personal. A fost o însărcinare pe care Malpighi a privit-o cu o oarecare neîncredere.

El s-a mutat la Roma şi şi-a petrecut acolo ultimii trei ani din viaţă. Malpighi le spunea întotdeauna prietenilor că se aşteaptă să moară subit, „cu cizmele în picioare". Pe 29 noiembrie 1694 şi-a găsit sfârşitul în urma unui şoc vagal. Prietenii săi i-au disecat cu grijă corpul, iar rămăşiţele au fost duse la Bologna şi înmormântate acolo.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment