Marius (157-86 I.Hr.). General roman, ales de sase ori consul incepand cu anul 107 i. Hr..

Adevaratul creator al armatei romane
Dragoste pentru oamenii simpli sau demagogie? Totul se amesteca in acest plebeu ambitios care ravnea poate monarhia.

Salvatorul
Dupa o cariera clasica in magistratura romana, Caius Marius, originar din cetatea volsca Arpinium, a intrat in politica, denuntand cu violenta, dupa infrangerile succesive suferite de legiunile romane in fata triburilor germanice (cimbrii si teutonii) si a regilor rebeli Iugurta si Mitridate, neglijenta comandantilor militari care proveneau din rindurile aristocratiei. Acest „om nou", apropiat de populares (partidul fratilor Gracchus), este ales consul in anul 107, apoi proconsul si obtine prin plebiscit dreptul de a reorganiza armata.

Organizatorul
Dupa el, infrangerile se datorau monopolului romanilor bogati asupra conducerii armatei. Proclama dreptul proletarilor de a se inrola in legiuni contra unei solde si de a avea acces la orice grad militar; astfel, in paralel, Marius formeaza dupa modelul macedonean o armata puternica si mobila, foarte ierarhizata, dar supla in fata dusmanului datorita sistemului sau de transmitere a ordinelor.

Compacta, ordonata, antrenata in tabere fortificate construite intotdeauna dupa acelasi unic plan, armata lui Marius, care isi adora seful si accepta, pentru el, cele mai mari sacrificii, ii striveste in anul 102 pe teutoni, langa Aix, si apoi pe cimbri in nordul Italiei. Declarat „al treilea fondator al Romei" de o multime in delir, Marius obtine puterea in numele partidului popular.

Dictatorul
Pentru a anihila reactia conservatoare care incerca sa-i anuleze reformele, Marius asediaza Roma cu legiunile sale fidele si exercita, timp de un an, o putere tiranica, decimand tabara adversa in timpul unor simulacre de proces.

Numit consul de sase ori, lucru cu totul ilegal, Marius a stiut sa pastreze timp indelungat sprijinul unei armate profesioniste si devotate. Totusi, aceasta nu mai putea dura: satul de desfranarea si de crizele lui de manie, poporul roman s-a indreptat catre alti „salvatori" si razboiul civil s-a intetit...

Dupa moartea lui Marius, partidul aristocratic condus de Sylla a incercat sa sugrume reformele incepute inca din timpul fratilor Gracchus.

Devotament
Armata de oameni fara slujba recrutati de Marius pentru a lupta impotriva hoardelor germanice in sudul Galiei a fost supusa, timp de trei ani, la incercari foarte grele pe care Ie-a acceptat fara sa cracneasca. La Roma, acesti soldati erau numiti „catarii lui Marius".

Masacru
Marius a devenit celebru datorita victoriilor sale zdrobitoare: corpurile celor 80 000 de teutoni ucisi langa Aix au reprezentat un ingrasamant foarte fertil. Mai tarziu, in Evul Mediu, in acest loc numit „putreziciunea", taranii gaseau oseminte omenesti pe care le foloseau drept araci pentru butucii de vie.