Qin Shi Huangdi (259-210 i. Hr.). Imparat al Chinei din anul 221 pana la sfarsitul vietii.
Intemeietor al Chinei... si al poporului chinez
Dictator metodic si ostil traditiilor, el a dat numele dinastiei sale unei tari pe care a construit-o din regate imbucatatite.
La inceput, Shi Huangdi nu era decat unul din mostenitorii numeroaselor regate luptatoare (Qin) care, de generatii intregi, se sfasiau reciproc.
Unitatea inainte de toate
Animat de o puternica dorinta de cucerire, el a avut intelepciunea de a-si mobiliza trupele promitandu-le dominatia asupra intregului continent, in aproape cincisprezece ani, el a ingenuncheat toate celelalte regate pe care si le-a facut vasale cu riscul de a pastra o feudalitate adesea ostila.
Regatele luptatoare (Han, Zhao, Wei, Chu, Yan si Qin) o data anexate, noul sef a proclamat „marea pace" si si-a luat numele de „Primul suveran august al Chinei, Qin Shi Huangdi".
Geniul organizatoric al imparatului s-a exprimat prin definirea primului stat chinez, impartit in 36 de domenii conduse fiecare de „un civil", un militar si un supraintendent „raportor", dar care formau un singur popor guvernat de un singur suveran. Aceasta conceptie era putin adaptata mentalitatii popoarelor din regiune. El a reusit totusi, cu ajutorul unei reforme agrare brutale, sa castige asentimentul taranilor saraci: recunoasterea dreptului de proprietate, inlocuirea servitutilor feudale cu un impozit proportional platit catre statul central. Prefectii vegheau realizarea marilor lucrari (drumuri, diguri si canale) : generalii insarcinati cu supravegherea acestor districte, spionati ei insisi de supraintendenti numiti de imparat, au format o retea administrativa extrem de solida care a permis nimicirea vechilor granite dintre regate.
Au fost daramate ziduri si castele; recalcitrantii au fost executati sau deportati in directia Marelui Zid.
Sa constitui un singur popor din zeci de milioane de oameni era o sfidare istorica. Shi Hu-angdi a dorit atunci sa revolutioneze si mentalitatile: a dat ordin sa fie executati 460 de intelectuali confucianisti conservatori, a ars toate cartile vechii culturi poetice si filozofice chineze si nu a pastrat decat lucrarile tehnice si stiintifice. Au fost vinati vrajitorii si intelectualii ostili puterii centrale. in cincisprezece ani, Shi Huangdi a dus la bun sfarsit prima revolutie economica, administrativa si culturala chineza.
Marele zid
Regatele luptatoare ridicasera timp de secole diferite ziduri la frontierele lor. Shi Huangdi a dorit mai intai sa le uneasca intre ele pe cele care erau mai bine amplasate, ca sa creeze un zid unic in partea de nord-vest.
El a decis in cele din urma sa il reconstruiasca in intregime pentru a opri inaintarea barbarilor. „Generatia de sacrificiu" a Marelui Zid (zece milioane de muncitori, un milion de morti) a construit singurul monument care poate fi vazut de pe Luna!
Shi Huangdi se gandea sa-si apere dinastia timp de zece mii de generatii. Nu a reusit acest lucru, insa construirea acestei frontiere de piatra are o mare contributie la constituirea sentimentului national chinez.