Ronald Reagan (1911-2004). Om politic american, presedinte al Statelor Unite din 1980 pina in 1988.

O imagine linistitoare, facuta din optimism si hotarire
Cei care l-au luat drept un cow-boy de cinema au trebuit sa regrete aceasta greseala: in primul rind sovieticii, a caror putere a distrus-o. Apoi democratii, a caror autoritate a slabit-o mult. Ronald Reagan a fost, este adevarat, un actor de cinema hollywoodian. A jucat in filme de razboi, westernuri si filme de actiune.

Punctul comun al tuturor acestor productii era actiunea, intreaga sa viata Reagan a avut cultul realitatii impotriva ideilor complexe si a utopiilor. A stiut insa sa incarneze imaginea unei Americi puternice intr-un moment in care aceasta se scufunda incet in indoiala si nevroza colectiva: in fata acestui trecut imediat, facut din infringeri umilitoare si esecuri interne, intre cosmarul vietnamez si cresterea masiva a delincventei, Reagan si-a cladit autoritatea pe faimosul voluntarism american: acest Yes, Ican.', fraza mitica a tarii a devenit cu Reagan Yes, we can!

Pe langa vointa sa contagioasa de a iesi din marasm, Reagan a fost unul din marii ideologi ai ultraliberalismului; s-a creat chiar conceptul de „reaganomics", peste Atlantic, pentru a desemna aceasta viziune friedmaniana a economiei care presupune ca prealabila cresterii economice, dereglarea, adica retragerea si apoi moartea statului ca regulator economic si social.

In sfirsit, ingenunchind su-praputerea sovietica, Reagan a devenit un erou national.

Anti-Roosevelt
Ceea ce realizase New-Deal-ul lui Roosevelt, bazat pe conceptiile economice ale lui Keynes si Beveridge — adica o societate a abundentei in care Capitalul se vedea silit prin lege sa-si imparta beneficiile cu Munca —, Reagan a distrus din temelie. Teoria „alertei la deficituri", care a justificat concedierea a mii de functionari si de modesti agenti municipali si abolirea majoritatii subventiilor sociale pentru cei mai defavorizati, a fost sistematic practicata de Reagan inca din primele luni ale mandatului sau; ales de clasele de mijloc, obosite sa suporte singure povara actiunii sociale, Reagan a facut din regresul impozitelor („no more taxes") o tema de succes. A privat statul federal de incasarile obisnuite, a pus ca municipalitatile, chiar cele mai sarace, sa suporte greutatea acestor cheltuieli, adoptind o lege a descentralizarii.

Aceasta a fost, la inceput, foarte populara, caci parea sa coincida cu o revenire a puterii locale impotriva puterii federale, indepartata si recunoscuta ca fiind corupta. In opt ani de presedintie, Reagan a distrus New-Deal-ul rooseveltian avind asentimentul marii majoritati a poporului american. Performanta deloc banala.

„Marele comunicator"
Aceasta promisiune de pauza fiscala a servit la anularea unor foarte vechi cistiguri sociale. Acest lucru nu a fost posibil decit datorita capacitatii pedagogice a lui Ronald Reagan. Ceea ce nu reusisera treizeci de ani de conferinte tinute in universitati, cucerite progresiv de teoriile economistilor ultraliberali, Reagan a reusit sa le explice, folosind argumentele bunului-simt popular.

La inceputul primului sau mandat, pentru a justifica taieturile pe care se pregatea sa le opereze in bugetul de stat, presedintele venea personal, de doua ori pe luna, sa-si explice politica: grafice simpliste violent colorate in rosu sau in verde, imagini de actualitate comentate pe marele ecran, toate mijloacele au fost folosite. Ca un invatator, Ronald Reagan, rind pe rind bonom sau amenintator, s-a prezentat ca cel ce nu accepta declinul Americii.
A fost un plebiscit.

Teoriile Rcaganomics, de care intelectualii democrati rideau la inceput, si-au croit drum. Dupa patru ani, poporul isi urma liderul in actiunea sa de asanare, mai ales pentru ca, cel putin intr-o prima faza, aceea de eliminare a ramurilor neproductive si de deregementare, efectul a fost o puternica revi-talizare economica, in 1983 si 1984.

Totusi, remediul era aspru: in 1980, Reagan imparte in doua subventiile pentru Medi-caid (un fel de asistenta medicala gratuita pentru cei saraci), in 1981, liberalizeaza chiriile si lasa sectorului privat piata de renovare a locuintelor sociale, in 1982, reduce programele de asistenta sociala cu 112 miliarde de dolari si reduce cu 22 de miliarde ajutorul pentru locuinte, in acelasi an aboleste impozitul roo-seveltian pe marile averi: reducerea trece de la 70% la 50% pentru a sfirsi, in 1986, la 28 %. in paralel, Reagan face sa fie probata oficial o practica particulara, aceea a „contractului cu doua sferturi": in cazul unei probleme legate de productivitate sau al unei greve, intreprinderea concediaza toti salariatii si ii reangajeaza pe cei care vor sa-si reia voluntar postul primind doua sferturi din fostul salariu.

Cistigurile de productivitate ale intreprinderilor americane, obtinute prin deregle-mentarea drepturilor la munca, vor produce intr-o prima etapa efecte spectaculoase, care vor intari autoritatea lui Reagan: exemplul redresarii nesperate a uriasei uzine de automobile Chrysler a fost exploatat din plin de staff-u\ presedintiei.

„Imperiul raului"
Insa toate acestea nu ar fi fost posibile fara extraordinara redresare diplomatica operata de Reagan, care a facut sa inceteze literalmente frica de tabara adversa, oprind definitiv progresarea influentei sovietice in lume. Statele Unite, infrinte in Vietnam, aflate in retragere pretutindeni in Orientul Apropiat si in Africa, umilite de afacerea ostaticilor din Teheran, nu puteau sa se astepte decit la o lenta diminuare a puterii lor strategice.

Reagan a rasturnat situatia in doi timpi si trei miscari: pe de o parte, a concentrat toata capacitatea tehnico-stiintifica americana in serviciul unui program de aparare spatiala, numit „razboiul stelelor", pe de alta parte, a stabilit o politica de agresiune economica impotriva aliatilor Uniunii Sovietice in lumea a treia, ser-vindu-se de mari institutii financiare internationale, Banca mondiala si FMI; cerind rambursarea datoriilor cumulate si trecerea la economia de piata pentru toate tarile cu datorii mari, aceste institutii au reusit, in anii '80, sa indeparteze majoritatea tarilor sarace de orbita sovietica.

Impotmolita in Afganistan, silita la un efort tehnologic de virf care depasea mijloacele de care dispunea, privata treptat de bazele din lumea saraca, Uniunea Sovietica a lui Brej-nev a trebuit sa faca virajul gorbaciovian. Se terminase cu supraputerea sovietica, intr-un duel pe viata si pe moarte de aproape cincizeci de ani, doua conceptii despre stat, libertati si economie se infruntasera.

Ronald Reagan, de prea multe ori dispretuit, datoreaza, poate, condescendentei dusmanilor sai faptul ca a cunoscut victorii atit de stralucite in fiecare din domeniile in care a actionat.

Cinema
Cariera hollywoodia-na a presedintelui Reagan seamana cu cea a tuturor actorilor generatiei sale: multe filme mediocre si citeva foarte bune. June-prim, soldat sau cowboy, Reagan a aparut in mai mult de cincizeci de filme intre 1937 si 1964, cu realizatori prestigiosi: Raoul Walsh (Sabotaj la Berlin), Michael Curtiz (Pista din Santa Fe si This is the Army). Ultimul sau film (La distanta mica, de Siegel), este recunoscut ca cel mai bun.

Intelegem ca, avind o asemenea cariera, Reagan a excelat in arta de a se aseza in fata unei camere!

Ordine morala
Ales in 1966 guvernator al Californiei in cadrul unui program de reintoarcere la ordinea morala, Reagan a lansat campanii multiple impotriva hippiotilor si a rocke-rilor, punind sa fie votate legi de expulzare a celor fara adapost. Politica sa de mentinere a ordinii in cartierele negrilor a sfirsit prin a provoca tensiuni puternice, in timpul mandatului lui Ronald Reagan, in 1968, au avut loc miscari de revolta violente ale cartierului de negri din Watts, in Los Angeles.

Riscuri
Preocupat sa intareasca imaginea sa de presedinte curajos, Reagan si-a multiplicat aparitiile publice si iesirile neprotejate. A suferit un atac in plina strada: atentatorul nu a reusit decit sa raneasca pe unul dintre ministri si o garda de corp.

Reflexul presedintelui se suprapune destul de bine peste cea a personajului cowboy: documentele il arata aruncin-du-se la pamint si in-cercind sa protejeze in acelasi timp una dintre garzile care intervenise.