Spartacus (cca 105-71 i. Hr.). Cioban, soldat, dezertor si gladiator.
Cel mai celebru dintre razvratitii Antichitatii
Nu a fost primul sclav revoltat, dar a fost, cu siguranta, singurul care a pus in pericol Republica Romana.
Se insala amarnic cine crede ca sclavagismul era acceptat de masele de oameni care ii cazusera victima.
Toate marile popoare ale Antichitatii au cunoscut evadarile si razvratirile sclavilor.
La Roma, aceste rascoale au fost nenumarate. Ele s-au numit „razboaiele sclavilor". Astfel, revolta lui Eunus a adunat, in Sicilia, intre anii 139 si 131 i. Hr., 60000 de sclavi inarmati care au cucerit marele oras Agrigente. in 104, tot in Sicilia, doi sefi de banda au jefuit insula, dupa ce au eliberat si inarmat 40000 de sclavi. Primul razboi al sclavilor dateaza din anul 185 si a avut loc in Apulia. Cei 7000 de sclavi rebeli capturati au fost trimisi sa munceasca in adincul minelor, fara speranta de intoarcere.
Razboiul lui Spartacus
Marea revolta a lui Spartacus nu a durat decit doi ani, din anul 73 si pina in 71, dar ea a avut caracteristici noi: pentru prima oara, intreaga tara era ravasita de atacurile bandelor de fugari inarmati; cei 60000 de sclavi rebeli ai lui Spartacus au traversat Italia de doua ori de la nord la sud. Alta noutate: obiectivul generalului sclavilor parea mai curind politic, cu o dorinta marcata de a distruge insusi sistemul sclavagist si, pe cit posibil, statul roman, in sfirsit, eficienta redutabila a armatei sclavilor se datora trecutului lui Spartacus, fost decurion in trupele auxiliare trace, inrolat fiind in legiunile romane, el le insuseste tactica si organizarea.
Dupa ce dezerteaza, este prins si trimis intr-o scoala de gladiatori, la Capua, unde si-a perfectionat tehnica luptei corp la corp. Plutarh il descrie ca fiind „voinic, cu o inteligenta peste medie si foarte curajos". Spartacus a reusit sa duca o batalie in toate directiile, folosind toate mijloacele, eliberind sclavii, apoi inrolindu-i pe cei mai vigurosi in armata. A inceput cu saizeci de soldati si, in anul urmator, avea deja saizeci de mii!
Au distrus astfel 4 legiuni romane (aproape 25 000 de oameni) si, dupa ce au ratat incercarea de a fugi din Italia cu ajutorul piratilor din Iliria, rebelii au infruntat trupele lui Pompei, Crassus si Lucullus. 6000 de sclavi supravietuitori au fost crucificati la ordinul consulului Crassus. Spartacus a pierit in lupta.