Pregătirea muncitorilor profesionişti şi specialiştilor cu studii medii (tehnologi) în şcolile profesionale polivalente şi în şcolile de meserii permite economiei naţionale a republicii să-şi completeze rândurile de cadre din producţie cu noi tineri specialişti.
Scopul principal al sistemului de învăţământ secundar profesional al elevilor este de a pregăti sub toate aspectele tineri muncitori care ar poseda cunoştinţe vaste, deprinderi profesionale trainice şi ar avea o bună stare de sănătate.
Perfecţionarea pregătirii tinerelor cadre profesioniste poate avea succese numai în acel caz, când procesul de instruire va fi bazat pe un complex de cerinţe medico-pedagogice, care stabileşte eficacitatea instruirii profesionale, menţine şi fortifică sănătatea viitoarelor cadre de muncitori calificaţi.
Îmbinarea activităţilor de instruire prin muncă a adolescenţilor în cadrul unei instituţii de învăţământ poate fi apreciată ca un eveniment progresiv, de însemnătate mare din punctul de vedere al intereselor ţării, cât şi al influenţei pozitive asupra stării de sănătate a lor. Luând în considerare majorarea numărului total al orelor de instruire generală şi profesională şi particularităţile acţiunilor organismului adolescenţilor la factorii din producţie (microclima, zgomotul, pulberile, chimicalele toxice ş a.) e necesar de a argumenta organizarea igienică a procesului de instruire în sistemul de învăţământ secundar profesional cu scopul de a ocroti şi fortifica starea de sănătate a elevilor.
Trecerea la o nouă formă de instruire în şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente va atrage după sine o vastă intensificare a activităţii de instruire generală şi profesională. Introducerea noilor planuri şi programe de învăţământ va schimba repartizarea orelor de studii: elevilor şcolilor de meserii şi şcolilor profesionale polivalente li se va stabili un nou regim de instruire m comparaţie cu cel din şcolile medii de cultură generală, care necesită modificarea stereotipului prezent, li se vor introduce discipline noi de studii; va avea loc primul contact cu factorii din producţie şi adaptarea organismului la aceste condiţii.
În şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente se primesc elevii şi elevele care au absolvit IX-XI(XII) clase ale şcolii medii de cultură generală, inclusiv gimnaziale şi liceale, şi după starea de sănătate corespund profesiei alese. Instruirea este fără plată. În timpul instruirii elevii beneficiază de bursă şi sunt cazaţi în cămine.
Elevilor şcolilor de meserii şi şcolilor profesionale polivalente li se acordă vacanţă de vara cu durata de 2 luni. După terminarea cursului deplin de instruire elevii susţin examene de absolvire, li se conferă categorie de profesionist.
Instruirea în şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente prevede timpul pentru instruirea teoretică şi cea profesională.
Cerinţele igienice de bază la organizarea instruirii elevilor în şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente constă în respectarea principiului de instruire treptată: o treptată majorare a timpului şi intensificarea instruirii profesionale din an în an; o alternare raţională a lecţiilor teoretice şi practice; stricta respectare a regimului de alimentare; introducerea elementelor de educaţie fizică în regimul de instruire profesională ş.a.
Regimul de instruire în şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente prevede următoarele cerinţe igienice:
a) o dozare raţională şi alternarea diferitelor forme de activităţi şi odihnă;
b) îmbinarea timpului de instruire cu alte forme de activităţi şi sport;
c) schimbul activităţilor cu odihna raţională;
d.) succesiunea meselor de alimentaţie (dejun, prânz, gustare, cină) şi o durată a timpului dintre mese de cel mult 4 ore;
e) o durată suficientă a somnului (8,5 - 9 ore).
Regimul zilei din şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente este stabilit conform unui regulament şi instrucţie despre instruirea profesională, care prevede cel mult câte 6 ore pe zi şi 36 de ore pe săptămână, inclusiv orele facultative. Durata zilelor de instruire profesională şi de stagiere practică de asemenea e de cel mult 6 ore. Pentru pregătirea profesională sunt prevăzute 70-75 % din timpul zilei de muncă (4-4,5 ore). Durata lecţiilor teoretice e de 45 de minute, iar a celor de instruire profesională de 50 de minute +10 minute odihnă.
Orarul lecţiilor în şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente se alcătuieşte pentru fiecare semestru conform planului de studii. În acest plan este indicată lista obiectelor necesare spre a fi însuşite pentru pregătirea profesională, numărul de ore pentru însuşirea fiecărei discipline şi de muncă în ateliere şi la întreprinderi.
Procesul de studii din şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente include 3 compartimente: instruirea teoretică, instruirea profesională şi munca extraşcolară cu elevii. Instruirea teoretică se realizează conform planurilor de studii şi include studierea obiectelor de învăţământ general, tehnologice şi tehnice speciale, necesare pentru însuşirea profesiei date.
Principiul de bază al pregătirii profesionale este instruirea profesională şi stagierea practică, care se realizează în atelierele şcolii şi ale întreprinderilor pentru care se pregătesc muncitorii profesionişti. In timpul zilelor stagierii practice durata instruirii profesionale e de 4 ore pe zi, iar pentru adolescenţii care n-au împlinit 18 ani - de 3 ore pe zi.
O importanţă deosebită are organizarea igienică a timpului extraşcolar, care prevede.
a) pregătirea temei pentru acasă în cel mult 2,5-3 ore pe zi;
b) timpul alimentaţiei: dejunul - 8.00-8.20; prânzul - 11.30 -12.00; gustarea - 15.40 -16.00; cina - 18.30 -19.00;
c) gimnastica igienică de dimineaţă, procedurile de călire, igiena personală ş a trebuie îndeplinite în mod obligator în fiecare zi;
d) timpul liber: plimbări şi jocuri în aer pur - cel puţin 2 ore pe zi, citirea literaturii artistice, vizionarea filmelor şi emisiunilor televizate;
e) lecţiile şi ocupaţiile în secţiile şi cercurile sportive de 2-3 ori pe săptămână şi de fiecare dată cu durata de cel mult 1,5-2 ore;
f) activitatea în cercuri la diferite obiecte - o dată în una sau două săptămâni cu durata timpului unei şedinţe de cel mult 2 ore;
În şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente există mai multe forme ale regimurilor de instruire teoretică şi profesională. După datele multor savanţi cel mai raţional regim de instruire este considerat acela când lecţiile de instruire profesională sunt alternate uniform cu lecţiilţe teoretice din cursul săptămânii.
Pentru şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente din localităţile rurale, ce pregătesc muncitori profesionişti pentru agricultură, poate fi considerat raţional regimul când în cursul săptămânii zilele teoretice sunt alternate cu cele practice de instruire profesională
Prezentăm un regim exemplar al elevilor şcolii de meserii şi şcolilor profesionale polivalente:
1. Deşteptarea, gimnastica de dimineaţă- 7.00 - 7,15.
2. Autoservirea, dejunul, drumul spre şcoală - 7.15 - 8.25.
3. Lecţiile de instruire - 8.30-12.00.
4. Prânzul (după grafic), odihna după prânz -12.00-13.25.
5. Lecţiile de instruire -13.30-15.30.
6. Gustarea, odihna, plimbări, jocuri -15.30-16.30.
7. Pregătirea temei pentru acasă 16.30-18.30.
8. Cina (după grafic), timpul liber 18.30-19.30.
9. Timpul liber cultural, plimbări în aer pur -19.30-22.00.
10. Toaleta de seară, somnul de noapte - 22.00-7.00.
Pregătirea muncitorilor profesionişti necesită condiţii de organizare şi realizare a instruirii profesionale a elevilor în şcoli de meserii şi şcoli polivalente.
Conform normelor departamentale de construcţie “Instituţii de învăţământ profesional-tehnice, medii speciale şi superioare” se prevede construirea şcolilor pentru următorul număr de grupe: 9, 18, 24, 32, 48, 64 şi respectiv cu numărul de elevi: 270, 540, 720,960,1440 şi 1920 (câte 25-30 de elevi în grupe). Cele mai răspândite şcoli sunt pentru 24 şi 32 de grupe de elevi.
Lotul de pământ al şcolii de meserii şi şcolilor profesionale polivalente trebuie să aibă o suprafaţă suficientă din contul: până la 300 locuri - 75 m2/elev; 300-900 locuri - 50-65 m2/elev şi mai mult de 900 locuri - 30-45 m2/elev. Suprafaţa totală constituie 3,0-6,0 ha. Inverzirea lotului de pământ trebuie să fie de cel puţin 50% din suprafaţa totală.
Pe lotul de pământ se amenajează 4 zone funcţionale: a) zona de instruire generală şi profesională (clădirea şcolii şi atelierele ei); b) zona sportivă; c) zona de gospodărie şi d) zona locativă.
Suprafaţa construcţiilor nu trebuie să depăşească 15 - 25% din suprafaţa totală a lotului de pământ.
Clădirile şcolii trebuie să aibă cel mult 4 etaje şi sunt alcătuite din corpuri separate: de învăţământ general, ateliere de instruire profesională, cămine, cantină ş.a. In clădirea şcolii sunt prevăzute următoarele încăperi: a) de instruire - cabinete de studii - 54 m2 (1,8 m2 / elev /, laboratoare (chimie şi fizică) - 66 m2 (2,2 m2/elev), cabinete şi laboratoare speciale tehnice - 72 m2 (2,4 m2/elev), cabinet de studii cu maşini de calcul - 66 m2 (2,2 m2/elev), cabinet de informatică şi tehnică de calcul - 135 m2(4,5 m2/elev), cabinet de limbă străină -72 m2 (2,4 m2/elev), aule pentru lecţii: pentru 2 grupe - 108 m2 (1,8 m2/elev) şi pentru 3-5 grupe - 108-180 m2 (1,2 m /elev); b) încăperi auxiliare - vestibul şi vestiare - 0,25 m2 pentru 1 loc, coridoare (săli de recreaţie) - 0,6 m2 pentru 1 loc, WC-uri - 0,12 m2/loc, camere pentru laboranţi - 18 m2, sală festivă, numărul de locuri constituind 1/3 din numărul total de elevi - 0,65 m2/10c, blocul alimentar - sufragerie, numărul de locuri constituind 1/3 din numărul total de elevi - 1 m2/loc, sală de lectură, numărul de locuri constituind 9% din numărul total de elevi, 2,4 m2/loc; c) încăperile administrative şi de gospodărie (cabinetele directorului, şefului de studii, vicedirectorului de gospodărie, anticamera, contabilitatea etc.).
Încăperile de studii trebuie să aibă o orientare optimală (S,SE sau SV), iar lumina solară să pătrundă în ele din partea stângă a elevilor. Atelierele şcolii în care are loc instruirea profesională depind de profilul şi specialităţile lor. Totuşi, mai răspândite sunt cele de: a) lăcătuşărie - total 135 m2 (30 locuri); b). montaj-lăcătuşărie, montaj-electric şi montaj-radio (30 locuri) - câte 180 m2 fiecare; c) sudor gazoelectric (15 locuri) - câte 8-9 m2 la 1 loc; d) profil construcţie: pentru zidari - 240 m2, de finisărie - 240 m2; e) profil combine şi tractoare - 240 - 280 m2, maşini agricole - 200 m2 etc.
Pe lângă ateliere se prevăd depozite pentru materia primă şi fabricată (confecţionată), încăperi auxiliare (vestiare, camera maistrului, WC-uri cu 4 lavoare ş.a.).
Zona sportivă include terenuri sportive (pentru fotbal, baschet, volei, handbal, piste de alergări, gropi de sărituri în lungime şi înălţime) pe teritoriul şcolii şi sală sportivă cu încăperi auxiliare în clădirea ei. Şcoala trebuie să dispună de următoarele terenuri sportive: pentru atletica uşoară - 4900 m2 şi gimnastică - 600 m2, terenul mediu pentru jocuri sportive (fotbal şi handbal) şi aruncări - 2950 m2 şi terenuri mixte pentru volei, baschet - 540 m2 şi tenisul de masă - 160 m2, în total zona sportivă ocupă circa 0,9 ha din tot lotul de pământ.
Pentru şcolile de meserii şi şcolile profesionale polivalente se prevăd următoarele tipuri de săli sportive în funcţie de numărul de elevi: până la 600 de locuri - o sală sportivă 24 x 12 m (288 m2); 600-800 de locuri - o sală sportivă 30 xl8 m (540 m2); 800-1000 locuri - o sală sportivă 36 x 18 m (648 m2); 1000-1500 de locuri - 2 săli sportive 18 x 9 m (162 m2) şi pentru şcoli cu mai mult de 1500 de locuri - 2 săli sportive. 24 x 12 m (288 m2) şi 36 x 18 m (648 m2). Pe lângă sala sportivă se prevăd următoarele încăperi auxiliare: pentru aparatele sportive mari şi voluminoase - 21 m2 (până la 960 de locuri) şi 48 m2 (mai mult de 960 de locuri); camera pentru profesorul de educaţie fizică - 9-12 m2, depozite pentru utilajul mic - 18 m2 şi mediu sportiv - 40 m2, vestiare, blocuri sanitare cu duşuri - 48 m2 (până la 720 de locuri), 72 m2 960 de locuri), 90 m2 (1440 de locuri) şi 130 m2 (1920 de locuri).
Zona de gospodărie se izolează de la celelalte zone funcţionale cu arbuşti ghimpoşi. Are o intrare separată pentru autotransport. Pe terenul zonei de gospodărie se amplasează clădirile depozitelor pentru păstrarea legumelor, garaje pentru autotransport şi altă tehnică. Tot aici se află locul de colectare a deşeurilor. In unele cazuri pe terenul zonei de gospodărie se amplasează blocul alimentar al şcolii.
Zona locativă conţine cămine cu maximum 3-4 etaje. În cămine sunt amenajate dormitoare pentru 4-6 elevi (pentru fiecare loc 6 m2), blocuri sanitare: lavabouri - 1 lavoar la 8 elevi, toaletă - un scaun de toaletă pentru 15 fete şi un scaun de toaletă şi un pisuar pentru 20 băieţi; o sită de duş pentru 18-20 locuri din cămin; o cabină igienică pentru 50 de fete, sală cu cazane de fiert apa (câte 0,2 m2 pentru un elev) şi încăperi pentru păstrarea produselor alimentare cu frigidere, spălătorie pentru uscarea şi călcarea lor.
Tot în zona locativă de regulă sunt prevăzute şi încăperile medicale: cabinetul şefei punctului medical - 12-14 m2, sala de tratamente - 14-18 m2 şi cabinetul stomatologului - 14 m2. Numărul de locuri din izolator corespunde cu un loc (pat) la 50 de elevi care locuiesc în cămin. Saloanele-izolatoare din cămin sunt prevăzute pentru 2 paturi, la fiecare revenind câte 7 m2.